Decizie definită: Klaus Iohannis scapă de sechestrul pe bunuri
Curtea de Apel Alba Iulia a decis joi, 28 februarie 2025, să respingă cererea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) de a institui sechestru pe bunurile familiale ale fostului președinte Klaus Iohannis. Instanța a considerat că solicitarea Fiscului este neîntemeiată, iar această decizie este definitivă, aducând o ușurare pentru Iohannis în contextul datoriilor de 4,7 milioane lei datorate statului.
Un proces cu implicații financiare mari
Cazul a ajuns pe masa Curții de Apel după ce, în noiembrie 2025, Tribunalul Sibiu a respins anterior aceeași solicitare a ANAF. Autoritățile fiscale au încercat să pună sechestru asupra bunurilor familiei Iohannis pentru a asigura recuperarea sumelor pe care fostul președinte le-ar fi datorat statului din închirierea unui imobil situat în centrul municipiului Sibiu.
Potrivit surselor, ANAF a acționat în urma unui proces complex, având în vedere că familia Iohannis a închiriat, timp de 16 ani, un spațiu unei bănci, imobilul fiind ulterior pierdut în instanță. Acest aspect subliniază un conflict juridic îndelungat, intensificat de implicarea statului în proces.
Reacția ANAF și a fostului președinte
„Decizia instanței nu ne surprinde, având în vedere natura complexă a cazului,” a declarat un purtător de cuvânt al ANAF, adăugând că agenția va analiza opțiunile legale disponibile. Pe de altă parte, Klaus Iohannis nu a făcut declarații oficiale imediat după pronunțarea deciziei, dar surse apropiate fostului președinte afirmă că acest verdict este perceput ca o victorie în fața presiunilor financiare exercitate de autorități.
Reamintim că, în luna august 2025, Iohannis a fost notificat de ANAF, care a solicitat suma totală de 4,7 milioane lei, reprezentând încasările din chirii, penalități și dobânzi. Fostul președinte s-a confruntat astfel cu un vârf de controverse legate de proprietățile sale imobiliare și de originile veniturilor sale, amplificând dezbaterile publice despre averea acestuia.
Contextul juridic al disputei
Imobilul pe care se concentrează litigiu a fost deținut de familia Iohannis între 1999 și 2016, timp în care a generat venituri substanțiale din chirii. Potrivit unui raport al Rise Project, Iohannis a încasat peste 320.000 de euro din chiria plătită de Raiffeisen Bank, bani pe care i-a folosit ulterior pentru achiziționarea altor proprietăți imobiliare. Totuși, o decizie definită a Curții de Apel Brașov din noiembrie 2015 a stabilit că imobilul a fost deținut ilegal de soții Iohannis, ceea ce a dus la radierea titlului de proprietate din cartea funciară în aprilie 2016.
ANAF a acționat în baza legii, după preluarea de către stat a unei jumătăți din imobilul respectiv, în urma unei moșteniri vacante. Autoritățile fiscale au subliniat că Iohannis a refuzat să predea cheile imobilului, ceea ce a dus la concluzia că se impune o măsură de protecție a bunurilor statului.
În această situație, decizia Curții de Apel Alba Iulia reprezintă un moment important pentru Iohannis într-un context juridic complex, cu implicații nu doar financiare, ci și politice. Eforturile autorităților fiscale sugerează determinarea acestora de a recupera bunurile statului, în timp ce fostul președinte continuă să navigheze prin apele tulburi ale justiției românești.
