Ioan-Aurel Pop respinge acuzațiile de manevre pentru un nou mandat: “Nu am făcut nicio mașinațiune”

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat joi că nu a purtat nicio “mașinațiune” pentru a obține un nou mandat. Într-un context tensionat, Pop a subliniat că modificarea Legii Academiei, care vizează o reîntregire a instituției cu Academia Republicii Moldova, este esențială pentru consolidarea unității naționale. “Cei care se opun acestei modificări vor să saboteze unirea celor două academii,” a adăugat el, reafirmându-și angajamentul față de limita de vârstă de 75 de ani pentru candidați.

Președintele a dorit să contracareze insinuările că ar lua în considerare o nouă candidatură, explicând că a impus o regulă menită să prevină perpetuarea mandatelor. “Am avut suficiente două mandate, iar cu această limită, nimeni nu va putea candida mai mult decât de două ori,” a spus Pop, lăsând să se înțeleagă că își dorește o reformare a conducerii academice.

Controversa modificării legii

În timp ce Pop promovează un dialog constructiv, senatorul USR, Ștefan Pălărie, a criticat cu vehemență propunerea legislativă inițiată de o alianță politică formată din PSD, PNL, AUR și minorități. El a alertat opinia publică cu privire la posibilele motive ascunse din spatele rapidei adoptări a legii. “Graba cu care se discută această modificare seamănă cu o nouă Ordonanță 13, având iz penal, care ar putea șterge faptele nelegale prin aplicarea legii celei mai favorabile,” a afirmat Pălărie, cerând un scrutin minuțios al propunerilor.

Critica lui Pălărie a fost întâmpinată cu răspunsuri ferme din partea inițiatorilor legii. Senatorul PSD, Robert Cazanciuc, care susține modificarea, a accentuat că această lege ar trebui să ofere Academiei Române un cadru legal eficient pentru gestionarea patrimoniului său. Cazanciuc a argumentat că “dacă cineva a abuzat, răspunderea este individuală,” dar este esențial ca academia să aibă puterea de a-și administra resursele într-un mod mai eficient.

Unitatea dintre cele două academii

Pe lângă disputele legislative interne, atât Academia Română, cât și Academia de Științe a Moldovei au emis, pe 30 decembrie 2025, o declarație comună care subliniază importanța unității culturale și științifice. „Identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească,” au declarat președinții celor două academii, Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu, în contextul în care cele două instituții se văd ca arhitecți ai unei reîntregiri spirituale.

Această declarație a fost văzută ca un simbol al cooperării între România și Republica Moldova, vizând o colaborare instituțională mai strânsă. Cele două academii se angajează să promoveze valorile comune ale națiunii, inclusiv limba și cultura română, subliniind că unitatea nu este doar un deziderat politic, ci și un proces de reîntregire spirituală.

Astfel, în mijlocul diverselor tensionări politice, Academia Română se află într-un moment crucial, pentru care modificările legislative și consolidarea legăturilor cu Academia de Științe a Moldovei devin priorități fundamentale. Debaterea amplificată din Parlament va marca direcția pe care această instituție emblematică va continua să o urmeze în următorii ani.