Washington D.C., aprilie 16, 2026 – Documente recent desecretizate arată că președintele John F. Kennedy a luat în considerare reorganizarea, sau chiar desființarea, Agenției Centrale de Informații (CIA) în urma eșuatei invazii din Golful Porcilor. Decizia a venit la 65 de ani de la atacul paramilitar din Cuba, condus de CIA.
Planuri de reorganizare după dezastru
Președintele Kennedy l-a însărcinat pe consilierul său de la Casa Albă, Arthur Schlesinger, să examineze „structura de informații britanică” pentru a determina „ce ar putea fi valoros pentru propria noastră gândire despre reorganizarea CIA”. Această solicitare reiese dintr-un memorandum secret către Kennedy, datat la o lună după atac. Schlesinger l-a sfătuit pe președinte, subliniind importanța modului în care serviciul clandestin este menținut sub control politic continuu. Documentul din 18 mai 1961, intitulat „Cum să organizezi un serviciu de informații: Exemplul britanic”, a fost publicat de Arhiva Națională de Securitate.
Colecția include, de asemenea, un raport secret al CIA despre colaborarea cu Mafia pentru asasinarea lui Fidel Castro, un complot finanțat din bugetul invaziei. De asemenea, sunt incluse rapoarte de informații cubaneze din America Centrală privind pregătirile CIA de a lansa un atac exilat asupra insulei. Un alt element cheie este o anchetă a Inspectorului General al CIA de 100 de pagini, considerată atât de sensibilă încât directorul CIA, John McCone, a ars majoritatea celor 20 de exemplare existente. William Cabell, director adjunct al CIA, a menționat într-un memorandum din decembrie 1961 că raportul, „în mâini ostile”, ar putea fi folosit pentru a ataca întreaga misiune, organizare și funcționare a Agenției.
Critici dure și consecințe
Raportul Inspectorului General, obținut după ani de eforturi FOIA, a fost considerat un punct de referință istoric. Lyman Kirkpatrick, ofițer veteran CIA, a petrecut aproape șase luni intervievând oficiali și analizând mii de documente. Printre principalele sale concluzii se numără faptul că operațiunea s-a bazat pe presupunerea directorului adjunct Richard Bissell că „invazia ar produce un șoc… și ar declanșa o revoltă” împotriva lui Castro. Cu toate acestea, CIA nu deținea „nicio dovadă de informații că cubanezii în număr semnificativ ar putea sau s-ar alătura invadatorilor”.
Operațiunea, care trebuia să fie una secretă, a devenit un proiect militar major „dincolo de responsabilitatea Agenției, precum și de capacitatea Agenției”. Gradul de securitate a fost slab, ducând la scurgeri majore în mass-media. Raportul menționează, de asemenea, că oficialii CIA au indus în eroare Casa Albă, făcând-o să creadă că succesul era încă posibil.
Dialog și relații tensionate
În martie 2001, la 40 de ani de la invazia din Golful Porcilor, Arhiva Națională de Securitate a organizat o conferință majoră la Havana, Cuba, cu Fidel Castro și comandanții săi, pentru a analiza istoria invaziei și a consecințelor sale. Delegația americană a inclus membri supraviețuitori ai Casei Albe a lui Kennedy, ofițeri CIA retrași implicați în planificarea invaziei, precum și membri exilați cubanezi ai Brigăzii 2506 organizate de CIA.
În timpul conferinței, fostul consilier al Casei Albe, Richard Goodwin, a prezentat un raport personal lui Fidel Castro despre o întâlnire secretă post-invazie pe care a avut-o la Montevideo, Uruguay, cu Che Guevara. În cadrul acelei întâlniri, Guevara a declarat că Cuba „ar dori un modus vivendi” și era dispusă să se angajeze într-un dialog. Guevara a subliniat, totuși, că nu vor discuta nicio formulă care ar însemna renunțarea la tipul de societate căreia i-au subscris. La 65 de ani de la aceste evenimente, poziția Cubei rămâne similară, în timp ce guvernul post-Castro al lui Miguel Diaz-Canel se confruntă cu amenințarea cea mai periculoasă a unei acțiuni militare SUA de la Golful Porcilor.
