Arhitectul și antreprenorul în domeniile creative, Teodor Frolu, cofondator al asociației „Ivan Patzaichin” și inițiator al proiectelor Dâmbovița Smart și Dâmbovița Apă Dulce, explică într-un interviu pentru G4Media de ce râul Dâmbovița are potențialul de a transforma Bucureștiul într-un oraș mai verde, mai sănătos și mai bine conectat. Frolu vorbește despre blocajele din trecut, despre beneficiile climatice ale râului, despre necesitatea unui plan clar, elaborat pas cu pas până în 2035, și despre cum Dâmbovița poate deveni din nou un spațiu public accesibil, curat și plin de viață pentru toți locuitorii Capitalei.

Înainte de alegerile locale partiale din 7 decembrie, care vor desemna un nou primar general, Frolu afirmă că revitalizarea urbană a Dâmboviței într-un coridor verde-albastru destinat răcirii orașului nu mai poate fi ignorată de viitorii conducători ai Bucureștiului. În prezent, se fac lucrări pentru modificarea albiei pe zona de la Piața Unirii, unde sunt aduse schimbări, iar autostrada A0, recent construită, ajută la preluarea unei părți din trafic, reducând astfel presiunea asupra transportului rutier de pe malurile râului. În același timp, pe 28 noiembrie, se organizează o sesiune finală de concurs pentru idei de reamenajare a Dâmboviței, la care participă ong-uri și Ordinul Arhitecților din România, iar cele mai bune propuneri vor fi prezentate viitorului primar al orașului.

Principalele idei exprimate de Teodor Frolu

Rolul râurilor în orașele moderne

Alina Mihai: Cum percepi transformarea orașelor în locuri în care râurile, cultura și spațiile publice se îmbină, și cât de aproape sunt Dâmbovița și Bucureștiul de această idee?

Teodor Frolu: Este important să înțelegem rolul unui râu în cadrul unei localități. Majoritatea orașelor mari sunt construite în apropierea unui râu, acesta fiind sursa inițială de hrană, transport și apă potabilă. Pe măsură ce comunitățile au crescut și s-au urbanizat, râul a încetat de multe ori să îndeplinească aceste funcții și a devenit o sursă de poluare și murdărie, pierzând astfel din calitățile sale de resursă pentru dezvoltare și inspirație. Noi încercăm să readucem râul în centrul orașului, ca un spațiu care nu doar curăță și protejează aerul, ci și inspiră și contribuie la calitatea vieții locuitorilor. Un râu frumos, însoțit de zone pietonale și spații publice, este valoros, dar la fel de importantă este și funcționarea sa ca un coridor natural de răcire pentru oraș.

Dâmbovița ca „aer condiționat natural” pentru București

Alina Mihai: Ai menționat adesea că Dâmbovița poate funcționa ca un fel de aer condiționat natural pentru București. Cum se poate realiza acest lucru concret?



Sursa articol