ProTV a anunțat recent oprirea emisiunii „La Măruță” după aproape două decenii de transmisie, un moment care depășește simpla schimbare în grila de programe. Decizia nu doar marchează sfârșitul unui format emblematic pentru publicul românesc, ci reflectă, în mod subtil, o transformare profundă în peisajul industriei media din țară. Sub presiunea tehnologiilor emergente și a evoluției spectaculoase a inteligenței artificiale, modul în care se produce și consumă conținutul media este în plină restructurare.

Un format costisitor într-un peisaj media în căutare de eficiență

„La Măruță” nu a fost doar o emisiune cu un gazdă popular, ci a reprezentat un mecanism complex, cu o infrastructură umană considerabilă. Aproximativ 40 de oameni lucrau zilnic pentru a realiza un show live, de la jurnaliști și operatori, la editori și specialiști digital. Întreținerea unui astfel de format presupunea costuri mari, timp îndelungat și mobilitate mult mai complicată, într-o industrie tot mai preocupată de scalabilitate și optimizare a resurselor.

De-a lungul anilor, tonul emisiunii s-a schimbat, axându-se tot mai mult pe povești sociale, situații reale și comunități locale. „Era o emisiune care mergea pe teren”, documentând din diverse colțuri ale țării, iar această autenticitate apropia publicul de realitatea concretă. Însă, în același timp, această apropiere devenea dificil de justificat în condițiile în care piața media devine tot mai competitivă și orientată spre conținut rapid, digitalizabil și ușor de monetizat.

Decizia de a suspenda emisiunea poate părea pragmatism pur, având în vedere că rareori un format de televiziune mai rezistă atât timp. Însă contextul mai larg evidențiază o schimbare structurală, de fapt, o tranziție mai profundă în modul în care munca în media este definită și valorificată.

Inteligența artificială și automatizarea, noii jucători pe scena media

Lansarea oficială a unui departament dedicat inteligenței artificiale în cadrul ProTV nu este întâmplătoare. Deși AI-ul nu generează încă emisiuni de sine stătătoare, tehnologia este deja integrată în procesul de creație, automatizând promoțiile, conținutul de prezentare și alte operațiuni editoriale. Încă de acum câțiva ani, această tendință s-a accelerat, mai ales odată cu apariția tehnologiilor generative, capabile să creeze volume mari de conținut într-un timp redus și la costuri mult mai mici.

În era digitală, algoritmii nu doar selectează și filtrează informația, ci și modelează ceea ce ajunge la public. Consumatorii de media devin tot mai prizonierii unui conținut „ambalat” pentru engagement rapid, format din clipuri scurte, teme repetitive și povești deja validate de algoritmi. În aceste condiții, echipele umane, experimentate și bine plătite, devin tot mai greu de menținut, odată ce alternativele tehnologice pot oferi rezultate rezonabile la costuri semnificativ mai mici.

„Deocamdată, AI-ul nu produce emisiuni, dar este deja implicat în automatizarea promo-urilor și a conținutului de prezentare”, a declarat un reprezentant al ProTV. Acest proces, început discret încă din urmă cu ani, s-a intensificat în ultimele luni, reflectând un trend global de restructurare a industriei media, în care eficiența și viteza sunt priorități.

Impactul asupra forței de muncă și a modului de producție al conținutului

Decizia de a opri „La Măruță” nu trebuie privită doar ca o simplă ajustare în grila de programe. Ea devine un semnal despre cât de profund se află în plină schimbare modul în care se realizează și se livrează conținutul media, atât în România, cât și la nivel global. Într-un sistem în care tehnologia evoluează mai repede decât capacitatea oamenilor de a se adapta, apar noi provocări pentru forța de muncă în media.

Ce e clar, este faptul că munca creativă, de profundă implicare umană și de complexitate, devine tot mai dificil de susținut economic în fața noilor tehnologii. Paradoxal, cei mai afectați sunt chiar cei care produc conținut specializat, uman, și dificil de automatizat.

În timp ce companiile de media pregătesc noi strategii de adaptare, ultimele decizii arată clar că epoca muncii în condițiile tradiționale se apropie de sfârșit. Ce va urma pentru producția de conținut în România rămâne incert, însă cert este că, în acest moment, industria trece printr-o transformare radicală – una care va modela în mod decisiv modul în care vom consuma și producem informație, în următorii ani.