Industria automației în dezvoltarea personală a intrat într-o nouă etapă: chatboții specializați în self-help, creați să imite discursul unor guru cunoscuți, devin din ce în ce mai răspândiți și, paradoxal, mai profitabili decât oricând. Acești reprezentați digitali ai liderilor spirituali și consultanților de dezvoltare personală generează o piață artificială, în care încrederea este fabricată, iar prețurile cresc pentru accesul la conversații cu algoritmi care mimează empatia umană.

### Chatboți care promit sprijin emoțional, dar nu înțeleg nimic

Dezvoltarea acestor tool-uri se bazează pe unele dintre cele mai populare cărți, podcasturi și interviuri ale personalităților din domeniul self-help. Rezultatul este o aplicație care poate replica tonul, vocabularul și ticurile de limbaj ale unui guru faimos, creând iluzia unor conversații autentice. Userii, adesea vulnerabili și în nevoie de sprijin, pot ajunge să creadă că discută cu adevăratele figuri spirituale sau de coaching, deși în realitate tot ce comunică este o simulare strict algoritmică.

„Un chatbot nu știe nimic despre tine în afara a ceea ce tastezi. Nu are context real, nu poate evalua consecințe și, mai ales, nu are responsabilitate,” explică specialiști în sănătate mintală. În ciuda acestui fapt, milioane de oameni utilizează aceste instrumente pentru sprijin emoțional, ignorând riscurile și avertismentele profesioniștilor. În esență, conversațiile cu chatboți devin o iluzie completă: aceștia nu oferă decât fraze deja existente, fără a avea o înțelegere reală a situației fiecărui utilizator.

### Costuri exorbitante pentru consiliere digitală

Prețurile pentru accesarea acestor „guru-uri digitale” sunt, în general, peste media obișnuită, făcându-le aproape inaccesibile pentru mulți. Un exemplu este Matthew Hussey, coach de dating, care percepe 39 de dolari lunar pentru „Matthew AI”, o versiune digitală a sa, cu peste un milion de conversații și aproape două milioane de minute de discuții. La nivel mai înalt, Tony Robbins, unul dintre cei mai cunoscuți autori de self-help, cere până la 99 de dolari pe lună pentru chatbotul său.

Există și opțiuni mai accesibile; un profesor spiritual oferă conversații pentru doar un dolar pe lună, însă esența rămâne aceeași: plătești pentru o simulare digitală a empatiei. În aceste condiții, problema devine tot mai acută pentru cei în nevoie, mai ales pentru cei care nu își pot permite terapii profesionale. În timp, aceste alternative ieftine pot costa chiar mai mult, fără să ofere o adevărată soluție psihologică.

### Etica și responsabilitatea în joc

Un aspect critic al fenomenului îl reprezintă vulnerabilitatea publicului țintă. Mulți utilizatori sunt persoane aflate în situații dificile sau fără resurse pentru terapie profesională, care apelează la chatboți pentru confort emoțional. În această piață digitală, însă, responsabilitatea pare a fi delegată și mai mult algoritmilor și companiilor din spatele lor. Cine răspunde, dacă un utilizator primește un sfat dăunător? Guru-ul, compania sau nimeni?

Figura Gabriellei Bernstein, uneori criticată pentru tehnicile sale pseudo-spirituale, susține că chatbotul „Gabby AI” reprezintă esența mesajului său, fiind construit pe baza a 20 de ani de muncă. În realitate, însă, controlul tehnologic aparține unei startup-uri susținute de capital de risc, Delphi AI, care a transformat self-help-ul digital într-o industrie în plină expansiune. Aceasta ridică, firește, întrebări serioase despre cine poartă răspunderea pentru sfaturile și recomandările furnizate de aceste sisteme automate.

Pe măsură ce tot mai mulți influenceri și autoproclamați coachi își modernizează brandurile, ideea de „autenticitate” devine tot mai relativă. Declarațiile unor personalități din acest domeniu dezvăluie, uneori involuntar, că motivația principală nu este altruismul, ci profitul: dacă nu o fac eu, o va face altcineva, spunea uneori Tony Robbins. Iar investițiile în aceste „self-help AI” vor continua să crească, pe măsură ce utilizatorii caută soluții rapide și accesibile pentru probleme complexe.

În final, rămâne întrebarea: ce cumpărăm cu adevărat? O experiență umană, o empatie reală sau doar o reflectare digitală a unor texte deja scrise? Într-o lume în care algoritmii par a fi noua frontieră a dezvoltării personale, tot ce putem face este să fim critici și atenți la ceea ce alegem să consumăm.