O treime din jaloanele din PNRR sunt în pericol: România riscă penalități de sute de milioane de euro

Aproximativ o treime din investițiile și reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt în prezent în pericol de a nu fi implementate la timp, potrivit datelor prezentate joi de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Întârzierile ar putea atrage penalități de sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată, punând sub semnul întrebării accesarea fondurilor europene rămase.

România mai are de implementat investiții și reforme de aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul programului. Până în prezent, țara a primit 10,7 miliarde de euro, reprezentând circa 50% din total.

Probleme majore la implementare

Din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, ministrul a admis că aproximativ o treime prezintă un risc ridicat de neimplementare. „Avem circa o treime care sunt îndeplinite complet, o treime care sunt într-o zonă pe care o avem marcată cu galben, în care încă mai avem de tras, dar lucrurile arată bine și o treime unde există acest risc ridicat, 65 de ținte și jaloane cu risc ridicat, din totalul de 179”, a explicat Pîslaru.

Această situație îngrijorează, deoarece, potrivit estimărilor, o treime din cele 10 miliarde de euro restante sunt în pericol. Întârzierile afectează inclusiv proiecte majore de infrastructură, cum ar fi rețelele de apă și canalizare, unde termenele sunt deja strânse.

Penalități potențiale de până la 1 miliard de euro

Analiza prezentată în Guvern arată că cel puțin 14 reforme se confruntă cu întârzieri majore, fiecare dintre acestea riscând penalități de peste 700 de milioane de euro. „În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate”, a afirmat ministrul.

Oficialul a subliniat importanța mobilizării societății pentru a corecta aceste probleme. Vor fi monitorizate îndeaproape progresele la fiecare două săptămâni, evoluția urmând a fi transparentă.

Pierderi estimate și măsuri de remediere

În ceea ce privește cererea de plată 3, ministrul a menționat că doar jumătate din fondurile suspendate ar putea fi recuperate. „Nu am de la Comisia Europeană o defalcare a cererii de plată 3, deci discutăm de un total de 800 de milioane, în care, dacă faceți calculele, eu estimez că luăm cam jumătate din această sumă”, a precizat Pîslaru.

România ar putea primi până la finalul lunii aprilie o decizie din partea Comisiei Europene privind cererile de plată 3 și 4 din PNRR, în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro.

Ministrul a admis că există componente „care nu mai pot fi remediate”, cum ar fi cazul super agenției companiilor de stat – AMEPIP, jalon pentru care aproximativ 440 de milioane de euro au fost suspendați încă din mai 2025. De asemenea, vor fi pierderi din cauza jalonului privind pensiile magistraților, dar și cel legat de numirile de manageri la companiile din transport și energie.