Un proiect legislativ recent analizat la începutul lunii decembrie 2025 vizează o reformă majoră în modul în care administrația publică din România gestionează corespondența electronică. Noul proiect propune obligativitatea utilizării exclusive a adreselor de e-mail oficiale pentru toate instituțiile statului, centrale și locale, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii. Scopul acestui proiect este consolidarea securității și transparenței în comunicarea administrativă, eliminând utilizarea serviciilor comerciale precum Gmail, Yahoo sau Outlook.

Susținătorii proiectului afirmă că România are nevoie de un sistem unitar și sigur pentru comunicarea digitală în sectorul public. În prezent, peste două treimi dintre instituții folosesc în mod frecvent servicii private pentru corespondența oficială, ceea ce poate genera riscuri semnificative. Specialiștii în securitate cibernetică avertizează asupra vulnerabilităților legate de pierderea sau compromiterea datelor, precum și dificultăți în urmărirea traseului documentelor.

Pentru a contracara aceste probleme, proiectul introduce Serviciul Național de Comunicare Electronică (SNCE), o infrastructură publică securizată. Conducerea sistemului va fi asigurată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), responsabilă cu gestionarea Registrului Național al Adreselor Electronice Oficiale (RNAEO). În acesta vor fi înscrise toate adresele oficiale și domeniile validate, adaptate pentru instituțiile centrale (.gov.ro) și cele locale (.ro).

Instituțiile vor avea obligația de a activa începând cu data intrării în vigoare mesaje automate de redirecționare pe vechile adrese comerciale. După 12 luni, aceste adrese nu vor putea fi folosite în corespondența oficială. Nerespectarea regulilor poate conduce la sancțiuni financiare: între 5.000 și 10.000 de lei pentru conducători, iar pentru personal, amenzi între 1.000 și 3.000 de lei.

Acest proiect reprezintă o inițiativă de modernizare și securizare a comunicării administrative în România. Relevanța sa crește prin exemplele altor țări precum Italia, Germania sau Spania, care au implementat sisteme similare pentru consolidarea cadrelor digitale ale administrației publice.

Este esențial ca autoritățile și personalul public să monitorizeze evoluția acestui proiect și să fie pregătiți pentru adaptarea la noile reguli. În contextul digitalizării continue, informarea și respectarea noilor reglementări rămân cheia pentru o administrație transparentă și sigură.