situația din instanțele de judecată din românia a cunoscut o schimbare semnificativă, odată cu decizia curților de apel de a renunța la acțiunile de protest declanșate în luna august. această decizie vine la o zi de la hotărârea curții constituționale a româniei (ccr), care a declarat neconstituțională legea privind pensiile magistraților. modificarea pensiilor magistraților, propusă de guvernul bolojan, a fost criticată dur de către consiliul superior al magistraturii (csm) și a generat proteste în aproape toate instanțele și parchetele din românia.

cele patru curți de apel care au anunțat csm că renunță la acțiunile de protest sunt curtea de apel brașov, curtea de apel ploiești, curtea de apel cluj și curtea de apel galați. deciziile au fost anunțate public și de către curțile de apel. în total, în românia sunt 16 curți de apel. pe parcursul zilei de marți și în zilele următoare vor fi convocate adunările generale la toate instanțele și parchetele din țară, judecătorii urmând să stabilească dacă vor continua protestele sau își vor relua activitatea.

uniunea națională a barourilor din românia (unbr) a reacționat și cere “un cadru unitar și predictibil în procesul de reluare a activității instanțelor de judecată, în contextul încetării protestului magistraților”. unbr consideră vital ca deciziile privind încetarea protestului desfășurat până în prezent să fie adoptate cu maximă responsabilitate și cu luarea în considerare a efectelor asupra drepturilor cetățenilor, a stabilității actului de justiție și a funcționării coerente a sistemului judiciar. unbr cere instanțelor să anunțe și să comunice din timp reluarea activității de judecată, să o realizeze într-o manieră unitară la nivelul instanțelor, să țină seama de particularitățile activității avocatului și să mențină spiritul de cooperare și respect reciproc între profesiile juridice și instituțiile sistemului judiciar.

în concluzie, situația din instanțele de judecată din românia este într-un proces de normalizare, odată cu renunțarea la acțiunile de protest și reluarea activității de judecată. este important ca deciziile privind încetarea protestului să fie adoptate cu responsabilitate și ca instanțele să țină seama de efectele asupra drepturilor cetățenilor și a stabilității actului de justiție.