Senatul a aprobat tacit, in cursul zilei de marţi, propunerea de lege pentru crearea “Fondului Moldova”, un fond de investiţii alternativ care va combina capital public şi privat, si va fi gestionat ca o societate pe acţiuni cu capital variabil, avand sediul oficial in Romania.

Decizia de aprobare tacită a legii a fost anunţată în plen de către preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, care a prezidat şedinţa, după ce termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 26 noiembrie.

“Fondul Moldova” are calificarea de entitate de interes public strategic şi funcţionarea sa este supusă obţinerii unei autorizaţii prealabile de înfiinţare de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, în conformitate cu regulamentele relevante pentru fondurile de investiţii alternative închise.

Conform propunerii legislative, “capitalul iniţial al Fondului Moldova se ridică la un total de 1.250.000.000 lei, repartizat în 25.000.000 de acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 50 lei per acţiune. Echivalentul valorii capitalului social este estimat la aproape 250.000.000 de euro, convertit la cursul de schimb al BNR la momentul adoptării legii. Capitalul social iniţial este subscriat în totalitate de către statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor, din fonduri furnizate distinctiv prin legea bugetară anuală”.

“Odată cu obţinerea autorizaţiei de funcţionare, Fondul va lansa o ofertă publică iniţială cu scopul de a emite 25.000.000 de acţiuni noi, destinate pentru subscrieri din partea investitorilor instituţionali şi individuali, români sau străini. Fondul poate să provoace anual creşteri ale capitalului prin emisiunea a până la 10.000.000 de acţiuni suplimentare, destinate capitalizării acestuia, subordintele aprobării adunării generale extraordinare a acţionarilor şi respectând dreptul de preferinţă prevăzut de lege”, se menţionează de asemenea în propunerea de proiect.

Investiţiile prioritizează domeniile transport, energie şi comunicaţii, inclusiv proiecte transfrontaliere şi interconectări; sectorul energetic cu accent pe energie regenerabilă, infrastructură pentru sănătate şi educaţie; digitalizare, cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică; agricultură, industrie prelucrătoare, logistică și lanțuri valorice integrate; dezvoltare urbană și regională, locuințe sociale și regenerare urbană.

“Aceasta nu reprezintă doar un proiect economic, de asemenea rolul său constituie o investiţie pentru viitorul comun al celor două entităţi româneşti”, se promovează într-o scurtă justificare a proiectului.

Legislația urmează să fie discutată de Camera Deputaţilor, organul decizional în acest caz.



Sursa articol