Sectorul IT aduce peste 7% din PIB-ul României, însă nivelul de digitalizare al companiilor și al populației rămâne în urmă față de alte state din Europa și din lume. Cu toate că tehnologia a devenit motorul principal al economiei globale, studiile recente evidențiază o discrepanță semnificativă între impactul sectorului IT asupra economiei naționale și gradul de utilizare a tehnologiilor inteligente de către companii și cetățeni. Acest decalaj poate limita potențialul de dezvoltare și inovare al țării noastre pe termen lung.

IT-ul, motorul economic al României, dar cu potențial nevalorificat

Conform datelor obținute de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), sectorul IT contribuie cu peste 7% la Produsul Intern Brut, dovedind un rol esențial în economia națională. În ciuda acestui fapt, modernizarea și digitalizarea în cadrul companiilor sunt încă la un nivel fragil. Mai exact, doar 5% dintre firmele active pe piața autohtonă utilizează în mod curent Inteligența Artificială, tehnologie considerată de specialiști ca fiind cheia pentru automatizare, optimizare și inovare.

Această situație nu doar că limitează capacitatea companiilor de a-și crește productivitatea, ci și reduce competitivitatea la nivel european și mondial. Experții atrag atenția că, pentru a putea diferenția țara noastră pe harta tehnologică, este nevoie de investitii semnificative în inovație și formare. Într-o economie în care digitalizarea devine un criteriu esențial pentru succes, faptul că doar o mică parte din companii au adoptat tehnologiile avansate indică un grad scăzut de maturitate digitală.

Cultura digitală, un obstacol major pentru dezvoltarea AI

Un alt aspect alarmant semnalat în studiu este nivelul de competențe digitale ale populației. Mai puțin de o treime dintre adulți dețin abilități digitale avansate, o cifră care plasează România în coada clasamentului european în ceea ce privește nivelul de alfabetizare digitală. Specialiștii explică această situație printr-o combinație de factori, de la lipsa formării în domeniul tehnologiilor digitale încă din școală și până la insuficienta informare a populației cu privire la beneficiile și oportunitățile pe care le oferă AI.

Lipsa abilităților digitale adecvate limitează, de asemenea, adoptarea tehnologiilor inteligente în procesul de lucru și întârzie tranziția către o economie bazată pe cunoaștere. În plus, this situation poate duce la o polarizare a pieței muncii, unde doar tehnicienii și specialiștii în IT pot beneficia la maximum de avantajele digitalizării, în timp ce majoritatea populației rămâne în urmă.

O perspectivă optimistă cu rezervă, dar cu pași concreți pentru schimbare

Deși provocările sunt multiple, există și semnale pozitive pentru viitorul digital al României. Guvernul și mediul privat au început să recunoască nevoia de investiții în educație și în dezvoltarea infrastructurii digitale. Inițiative precum programele de digitalizare a școlilor, suportul pentru start-up-uri tehnologice sau programele de formare profesională în domeniul AI și al competențelor digitale sunt pași în direcția cea bună.

Experții atrag însă atenția că, pentru a propulsa cu adevărat economia românească în era digitală, este nevoie de o strategie națională coerentă și de angajamentul continuu al tuturor părților implicate. În condițiile în care sectorul IT contribuie deja masiv la economie, investirea în competențele digitale și în tehnologia AI poate reprezenta diferența între o creștere sustenabilă și o stagnare. În acest moment, timpul devine un factor critic pentru a nu pierde avantajele competitive pe care le oferă tehnologia și pentru a pregăti românii pentru economia viitorului.