Înalta Curte de Casație și Justiție propune un plan în șase puncte pentru a depăși criza instituțională dintre autoritățile politice și cele judiciare, solicitând în același timp și plata unor „cote compensatorii” din fondurile neutilizate în sistemul judiciar, destinate judecătorilor și procurorilor aflați în funcție.

Mai jos, prezentăm integral comunicatul oficial al instanței supreme:

Acordul pentru Justiție și Stabilitate Instituțională

Este o angajare comună între principalele instituții ale statului român pentru a proteja statul de drept și pentru a asigura stabilitatea în perioada de redresare economică.

Toate formele de putere ale statului se obligă să respecte independența și rolul constituțional al justiției, fundament al democrației și garanție a drepturilor cetățenilor. Respectarea hotărârilor judecătorești, a deciziilor Curții Constituționale și a recomandărilor Uniunii Europene reflectă angajamentul României față de valorile statului de drept și apartenența sa la Uniunea Europeană.

Nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu va putea contraveni principiilor de independență ale justiției și echilibrului constituțional dintre puteri. Reprezentanții autorităților publice trebuie să își asume angajamentul comun de a menține un climat de respect, echilibru și neutralitate politică față de sistemul judiciar. Justiția nu trebuie folosită în campanii electorale, nu trebuie să fie ținta atacurilor politice și nu trebuie utilizată pentru a deturna responsabilitățile altor segmente ale puterii.

Un exemplu semnificativ este situația prescripției răspunderii penale, cauzată de deciziile Curții Constituționale, care au declarat neconstituțională anumite formulări din codul penal. După publicarea deciziei, articolul a devenit inaplicabil, iar instanțele nu mai puteau prelungi termenul de prescripție în lipsa unei legi de completare. Conform Constituției, Parlamentul și Guvernul aveau obligația să adapteze legislația penală în conformitate cu deciziile CCR, însă această obligație nu a fost îndeplinită, ceea ce a creat un vid legislativ și a avut consecințe grave în dosarele penale.

În loc să își asume responsabilitatea, autoritățile au delegat această sarcină sistemului judiciar și au lansat atacuri publice la adresa magistraților.



Sursa articol