Deficitul comercial înregistrat de România la preparatele din fructe și legume, inclusiv conservele și sucurile, a scăzut cu 8% în 2025, ajungând la 513 milioane de euro, conform unei analize recente. Scăderea, deși semnificativă, subliniază o continuare a dezechilibrului în balanța comercială a acestei categorii de produse alimentare, România importând mai mult decât exportă.
Cauzele deficitului persistent
Principalele motive ale persistenței deficitului comercial în această zonă sunt multiple. Producția internă de fructe și legume este afectată de o serie de factori, inclusiv condițiile climaterice, investițiile reduse în tehnologii moderne de cultivare și procesare, dar și concurența acerbă din partea producătorilor externi. Costurile ridicate de producție din România, cum ar fi cele cu forța de muncă sau energia, comparativ cu alte țări, pot influența negativ competitivitatea produselor românești.
De asemenea, preferințele consumatorilor joacă un rol important. Calitatea percepută și prețul pot influența decizia de cumpărare în favoarea produselor importate. Totodată, logistica și infrastructura joacă un rol important. Deficiențele în transportul și depozitarea produselor pot duce la deteriorarea acestora sau la creșterea costurilor, afectând competitivitatea.
Impactul politic și economic
Situația a generat discuții aprinse în mediul politic. Președintele Nicușor Dan nu a comentat public situația, însă premierul Ilie Bolojan a indicat, în cadrul unor întâlniri informale, necesitatea găsirii unor soluții prin politici publice care să încurajeze investițiile în agricultură și industria alimentară. Critici au venit din partea politicienilor de opoziție. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a subliniat importanța sprijinirii producătorilor autohtoni pentru a reduce dependența de importuri. George Simion, liderul AUR, a criticat politicile economice ale guvernării, punând accentul pe protejarea intereselor naționale.
Pe de altă parte, Călin Georgescu, candidat controversat la viitoarele alegeri, a atras atenția asupra necesității unei strategii alimentare naționale care să vizeze creșterea producției interne. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, a subliniat riscurile pentru securitatea alimentară în cazul unei dependențe excesive de importuri.
Perspective și măsuri
Pentru a aborda această problemă, autoritățile au început să discute despre posibile măsuri de sprijinire a producătorilor români. Acestea includ facilități fiscale, acces mai ușor la fonduri europene și programe de consultanță pentru îmbunătățirea tehnicilor de producție și procesare. În același timp, se caută soluții pentru a îmbunătăți infrastructura de transport și depozitare a produselor agricole, pentru a reduce pierderile și a crește competitivitatea pe piață.
Următoarea ședință a guvernului, programată pentru săptămâna viitoare, va include pe ordinea de zi o analiză detaliată a situației, cu propuneri concrete de măsuri.
