O nouă campanie frauduloasă circulă în mediul online, în care infractorii folosesc imaginea președintelui României, Nicușor Dan, pentru a promova așa-zise „investiții sigure”. Acest tip de înșelătorie, bazată pe tehnologia deepfake, exploatează încrederea utilizatorilor pentru a le fura date și bani, iar autoritățile avertizează cu fermitate asupra riscurilor.

Utilizarea tehnologiei deepfake în schemele de fraudare a devenit tot mai frecventă. În cazul recent descoperit, clipurile video manipulate cu președintele României promovează oportunități de investiție cu câștiguri rapide și garantate. Specialiștii atrag atenția că aceste videoclipuri fictive sunt concepute pentru a manipula emoțiile și a induce în eroare. Persoanele vizate pot fi încurajate să partajeze informații personale sau să transfere fonduri către conturi controlate de infractori.

De-a lungul anilor, înșelătoriile cu personaje publice au fost frecvent folosite pentru crearea de aparențe de credibilitate. Însă, utilizarea imaginii președintelui României intensifică impactul, fiind mai greu de detectat de către public. Autoritățile avertizează că astfel de videoclipuri false pot duce la pierderi financiare semnificative și pot fi folosite ulterior pentru atacuri de furt de identitate sau acces neautorizat la datele personale.

Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) și alte organisme specializate recomandă vigilență în fața materialelor video ce promit câștiguri rapide și investiții garantate. Autoritățile precizează că niciun oficial sau instituție nu promovează scheme rapide de îmbogățire. Pentru a evita victimizarea, specialiștii sfătuiesc utilizatorii să:

– fie sceptici față de astfel de videoclipuri cu personaje publice;
– să verifice sursele și să acceseze doar site-urile oficiale ale instituțiilor;
– să ignore reclame suspecte sau linkuri necunoscute;
– să nu furnizeze date personale sau financiare pe pagini nesigure.

În cazul identficării unor astfel de materiale, este esențial să fie raportate imediat platformelor sociale și autorităților competente, pentru a preveni răspândirea înșelătoriei. Rapoartele pot fi făcute direct pe platforma social media sau către DNSC, utilizând formularele online sau numărul de telefon dedicat 1911.

Folosirea de deepfake în campaniile de fraudare demonstrează creșterea inventivității infractorilor și vulnerabilitatea utilizatorilor. Promisiunile de câștiguri rapide și aparent sigure exploatează încrederea publicului și dorința de îmbogățire rapidă. Efectuarea unor verificări amănunțite și monitorizarea evoluției acestor tactici sunt esențiale pentru siguranță în mediul digital.

Protecția utilizatorilor depinde în mare măsură de vigilența lor. Evitarea clicurilor pe linkuri suspecte și notificarea instantanee a autorităților reprezintă pasii fundamentali pentru prevenție. Într-o lume digitală în continuă schimbare, informarea constantă este cheia pentru a evita capcanele tehnologiei moderne de manipulare vizuală și informațională.