Ilfovul, județul cu probleme cronice ale apei potabile, devine o sursă neașteptată de poluare prin ambalaje PET

În zona limitrofă a Bucureștiului, o realitate îngrijorătoare iese la iveală în mod clar din datele referitoare la returnarea ambalajelor din plastic, metal și sticlă: locuitorii județului Ilfov returnează anual cu aproximativ 20 de PET-uri mai mult pe cap de locuitor decât bucureștenii. Contrastul devine cu atât mai evident cu cât diferența de volume totale de ambalaje returnate este de aproape trei ori, însă rata per persoană rămâne mai mică în București, ceea ce indică un nivel mai scăzut de implicare individuală sau de consum a ambalajelor reciclabile.

Probleme de cauză și efect în contextul apei potabile

Motivul principal pentru această diferență devine clar dacă ne uităm la problemele cronice ale infrastructurii de apă potabilă din Ilfov. În multe localități ale județului, rețeaua publică nu reușește să acopere nevoile rezidenților, iar apa de la robinet, din cauza poluării și a gestionării deficitare, nu mai poate fi consumată în condiții de siguranță. Ca urmare, consumatorii apelează masiv la apa îmbuteliată, contribuind la un consum sporit de ambalaje PET, care ajung, ulterior, la centrele de colectare.

Diferența de aproximativ 9% la nivelul PET-urilor returnate per cap de locuitor între Ilfov și București reflectă această criză de apă potabilă, dar și o infrastructură defectuoasă. Este de notorietate cazul Otopeni, unde primarul localității este judecat pentru deturnarea a șapte milioane de euro destinate dezvoltării rețelei de apă și canalizare, fapt ce accentuează și mai mult problemele sistemice din județ.

Impactul asupra mediului și volumul total de ambalaje reciclate

Ilfov a înregistrat în ultimul an aproape 19.600 de tone de ambalaje colectate prin Sistemul de Garanție-Returnare, dintre care cei mai mulți reprezentând PET-uri, peste 134 de milioane, urmate de ambalaje metalice și sticlă. Datele lunare arată un flux constant de ambalaje returnate pe parcursul anului, cu variații minore de la lună la lună, diferența fiind în principal determinată de sezon, vara având cele mai mari volume de colectare.

Transportul acestor deșeuri către centrele de sortare și reciclare devine un proces continuu, asigurând închegarea unei părți importante din economia circulară. Reciclarea și re-transformarea ambalajelor în noi produse contribuie la reducerea poluării, însă această activitate are și o dimensiune socială, evidențiind un grad crescut de responsabilitate al cetățenilor față de mediu.

La nivel național, peste 5 miliarde de ambalaje au fost reciclate în 2025, menținând o rată excelentă de colectare de 83%. Această cifră reflectă nu doar implicarea crescută a populației, ci și maturizarea sistemului de gestiune a deșeurilor, un rezultat al eforturilor continue de educare și campanii de conștientizare.

Reflectarea situației în București versus Ilfov

Pe partea cealaltă, în volumul de ambalaje returnate în București, predomină sticla, cu aproape 44.000 de tone, ceea ce explică în parte infrastructura centralizată de apă potabilă, deși veche, care reușește să acopere aproape integral necesitățile localurilor. Dacă în ilfoveni, problema se învârte în jurul nevoii de apă potabilă sigură, în București, sistemele de reciclare și colectare funcționează la un randament mai ridicat, reflectând și un comportament mai responsabil din partea consumatorilor.

Cu toate acestea, situația din Ilfov relevă o problemă complexă, legată nu doar de sistemul de gestionare a deșeurilor, ci și, mai ales, de cea a infrastructurii de apă. Criza apei potabile, alimentată și de gestionarea deficitară a fondurilor destinate infrastructurii, rămâne o prioritate pentru autorități, care trebuie să-și asume răspunderea pentru consolidarea rețelelor și pentru reducerea poluării din subteran.

Astfel, deși cifrele indică o creștere vizibilă a colectării și reciclării, problemele fundamentale legate de infrastructură și sănătatea mediului din Ilfov persistă. Viitorul va depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a investi în infrastructură și de a promova un comportament mai responsabil al consumatorilor, în paralel cu creșterea conștientizării privind importanța protejării resurselor naturale. Doar astfel, poluarea și dependența de apa îmbuteliată pot fi redresate, pe termen lung.