Ziua Culturii Naţionale, celebra dată în care românii îşi onorează valorile literare, artistice şi istorice, a fost marcată, ca în fiecare an, printr-o serie de evenimente ce subliniază bogăţia și diversitatea patrimoniului cultural autohton. Evenimentul central a avut loc pe 15 ianuarie la Opera Națională din București, într-o atmosferă de sărbătoare și respect pentru moștenirea culturală a țării. Organizată de Institutul Cultural Român (ICR), această zi a fost prilejul pentru a celebra identitatea națională și pentru a evidenția eforturile de promovare a culturii românești în lume.

## Spectacol aniversar la Opera Națională

Spectacolul de la Operă a început la ora 19:00 și a reunit pe scenă nume de marcă ale scenei internaționale, precum și orchestre și artiști români de renume mondial. Orchestra Metropolitană București a constituit coloana vertebrală a evenimentului, acompaniind interpreți precum Ștefan Pop, Ramona Zaharia, Raluca Știrbăț, Damian Drăghici și Alexandru Tomescu. Programul, variat și plin de surprize, a fost gândit să celebreze valorile culturale ale țării, punând în evidență atât tradiția, cât și modernitatea în arta muzicală.

Acest eveniment a debutat, totodată, seria de manifestări dedicate Zilei Culturii Naționale, parte a programului “Calendarul Artelor”, lansat de ICR anul trecut. Pe durata unei luni, diversele ambasade culturale ale României din întreaga lume vor organiza evenimente dedicate acestei zile, consolidând astfel imaginea României ca o țară cu o identitate artistică puternică și bine definită.

## Expoziție în Madrid: “București: hărți în mișcare”

Pe lângă evenimentul de la București, Ziua Culturii Naționale a fost celebrată și în străinătate, cu o expoziție care a adus în prim-plan literalitatea și profunzimea istoriei urbane a capitalei. În cadrul unei manifestări organizate la Madrid, intitulată „București: hărți în mișcare”, vizitatorii au avut ocazia să descopere evoluția dramatică și plină de tensiune a orașului.

Această expoziție, întinsă pe mai multe spații, reunește documente și fotografii din patrimoniul muzeelor bucureștene, precum și imagini semnate de Dragoș Asaftei, care surprind orașul în ipostaze tradiționale și contemporane. Curatorii Adrian Majuru și Dan Pîrvulescu au subliniat că „Bucureștiul a fost, în ultimele două sute de ani, o arenă a confruntărilor dintre «nou» și «vechi», dintre orașul oriental care se încăpățâna să dăinuie și orașul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur”.

Expoziția urmărește parcursul unui oraș aflat mereu în schimbare, de la epoca Belle Époque până în prezent, ilustrând aceste transformări prin imagini documentare și fotografii care testimoniază atât fragilitatea, cât și rezistența orașului. Vizitatorii pot admira această expoziție până în februarie 2026, într-un interval orar zilnic, între 10:00 și 20:00, întrucât accesul este gratuit.

## Relevanța și contextul modernizării orașului București

Procesul de modernizare a Bucureștiului, început în secolul al XIX-lea și continuat cu intensitate în secolul XX, stă la baza identității urbane a capitalei. Comunitățile edilitare ale vremurilor, precum cele conduse de primarii Pake Em. Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Mihail I. Cantacuzino, au pus bazele unui oraș în continuă evoluție, de la construcții monumentale la inaugurarea unor proiecte de infrastructură moderne.

O etapă crucială a reprezentat mandatul primarului Dem I. Dobrescu, între 1929 și 1934, și manifestarea culturală „Luna Bucureștilor”, desfășurată între 1935 și 1940, care au contribuit la întărirea identității orașului în plan național și internațional. Fotografii de epocă, dar și cele mai recente, reușesc să surprindă atât parcul de imagini nostalgice ale orașului de odinioară, cât și dinamismul vieții urbane contemporane.

## Perspective moderne pentru capitală

Evenimentul cultural dedicat Zilei Culturii Naționale poate fi admirat și în alte spații din București, unde teatrele și instituțiile culturale oferă programe speciale, uneori gratuite, pentru a sărbători această zi cu valoare istorică profundă. Expoziția de la Madrid, de exemplu, marchează o evoluție vizuală și tematică, reflectând atât trecutul, cât și prezentul unui oraș care continuă să se redefinească.

Pe termen lung, aceste inițiative contribuie la familiarity și mândria pentru zece puțin cunoscuta complexitate a Bucureștiului, oferindu-le vizitatorilor o perspectivă mai profundă asupra acestei metropole în permanentă mișcare. Cu evoluții încântătoare și provocări noi întotdeauna la orizont, capitala României pare să-și păstreze mereu spiritul de descoperire și revitalizare.