Ianuarie 2026, cea mai geroasă lună de iarnă din ultimii ani, marchează începutul anului cu temperaturi extreme care amintesc de perioadele reci cele mai dure din istoria recentă a țării. Comparând valorile termice şi episoadele de frig din această lună cu cele din decenii anterioare, meteorologii trag semnale de alarmă asupra intensităţii fenomenelor de ger, pe fondul creşterii frecvenţei evenimentelor meteo extreme provocate de schimbările climatice globale.

Gerul istoric aduce temperaturi deosebit de scăzute în luna ianuarie

Administrația Națională de Meteorologie a publicat joi datele analizate referitoare la temperaturile din ultimele decenii, constatând că ianuarie 2026 se remarcă ca o lună deosebit de geroasă. În comparație cu media sezonieră, temperaturile la nivel național au coborât semnificativ, marcând recorduri care aduc aminte de valurile de frig din anii trecuți, dar cu o intensitate mai mare sau comparabilă.

După câțiva ani relativ mai blânzi, această revenire brutală a gerului pune în alertă autoritățile și populația. Zonele montane și regiunile de sud-vest, de exemplu, au înregistrat temperaturi scăzute de până la -25°C, reflectând o tendință tot mai accentuată spre variații termice extreme, specifice unui climat în continuă schimbare.

Schimbările climatice în centrul atenției: iernile din ce în ce mai dure

Experții în fenomene meteo subliniază că astfel de ierni intense sunt din ce în ce mai frecvente și mai severe, ca urmare a modificărilor climatice. Fenomenul de „invazii de aer Arctic” a devenit tot mai obișnuit, iar efectul lor asupra temperaturilor din Europa de Est și România este din ce în ce mai acut. Deși aceste episoade de ger sunt normale în cadrul sezonului rece, frecvența și magnitudinea lor depășesc de multe ori valorile istorice de referință.

„Istoricul temperaturilor din ianuarie arată că ultima lună cu episoade de frig comparabile a fost acum aproape două decenii,” explică meteorologii. Aceasta înseamnă că, dincolo de condițiile normale ale sezonului, ianuarie 2026 a fost caracterizată de un val de frig extrem, ce pare să devină o regulă a începutului de an în România.

Efectele asupra societății și pregătirilor pentru sezonul rece

Impactul acestor temperaturi scăzute nu este doar un motiv de preocupare statistică, ci și o realitate cu efecte concrete asupra oamenilor, infrastructurii și economiei. Autoritățile locale și centrale lansează avertismente pentru construcții, transport și sănătate publică, în special pentru persoanele vulnerabile, precum bătrânii și cei fără adăpost.

Măsurile de protecție au fost intensificate, iar autoritățile fac apel la populație să se adapteze noilor condiții, să reducă expunerea la frig și să urmeze indicațiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor. În plus, există o preocupare serioasă privind posibilitatea ca asemenea valuri de frig să devină o regulă în fiecare iarnă, ceea ce va necesita strategii pe termen lung pentru gestionarea acestor fenomene.

Perspectivele pentru iernile viitoare

Meteorologii avertizează că, pe fondul încălzirii globale, surprizele vremii vor fi tot mai dese și mai severe. În timp ce unele regiuni pot înregistra perioade de iarnă mai blânde, România pare să fie în trendul clar al sezonului rece aspru, cel puțin în următorii ani.

Pentru iarna 2026, previziunile indică o continuare a tendinței de temperaturi mici, dar și posibilitatea unor noi recorduri de ger. Autoritățile continuă monitorizarea fenomenelor meteo și se pregătesc pentru eventuale situații de urgență. Întrebarea rămâne dacă sistemele de protecție și conștientizare vor fi suficient de adaptate pentru a face față acestor provocări tot mai intense.