Conform Libertatea: Peste 1.000 de persoane, dispărute după prăbușirea unui ghețar în Himalaya
O tragedie de proporții a avut loc miercuri, 26 august, în zona de frontieră dintre Nepal și Tibet, unde prăbușirea unui ghețar uriaș a declanșat o viitură extremă. Valul de apă și gheață a măturat sate, drumuri și poduri, provocând moartea a cel puțin 165 de persoane și lăsând aproape 1.500 dispărute pe ambele părți ale frontierei. Printre victime se numără peste 700 de cetățeni străini, potrivit autorităților citate de Reuters.
Românii, evitați de dezastrul din Himalaya
Din primele informații, nu ar exista cetățeni români printre persoanele dispărute în urma catastrofei din Himalaya. Alpinistul Horia Colibășanu a declarat pentru Libertatea.ro că românii care se aventurează în expediții în Himalaya merg, de regulă, în grupuri organizate și însoțiți de ghizi, alegând perioadele cu vreme favorabilă, respectiv primăvara și toamna. Această perioadă a dezastrului, în plin sezon de muson, este mai puțin aglomerată, dar nu exclude riscuri.
Ce îi atrage pe turiști în zonele afectate
Aproximativ 700 dintre persoanele dispărute sunt cetățeni străini, majoritatea turiști atrași de frumusețea naturală a zonei. Valea Langtang, un traseu de trekking popular, situat la scurtă distanță de Katmandu, este una dintre principalele atracții. Cu toate acestea, regiunea este cunoscută și pentru terenul abrupt, factor care a contribuit la alunecări de teren devastatoare în trecut, precum cele din timpul cutremurului din 2015.
Dezastrul a început la o altitudine de aproximativ 5.200 de metri, unde o porțiune a ghețarului s-a desprins și a căzut peste 1.200 de metri, antrenând cantități mari de rocă și sedimente. Această masă a blocat temporar cursul râului Lhende Khola, în Tibet, formând un baraj natural. Când barajul a cedat, apa acumulată a pornit cu o forță distructivă în aval, atingând punctul de frontieră dintre China și Nepal.
Fenomenul a fost surprins de camerele de supraveghere în jurul orei 8:40 dimineața, ora locală. Inițial, s-a crezut că prăbușirea ghețarului a fost declanșată de un cutremur cu magnitudinea 4,4. Ulterior, Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) a revizuit interpretarea, confirmând că semnalul seismic a fost generat de alunecarea masivă de gheață și rocă.
Cele mai grav afectate zone din Nepal includ districtul Rasuwa, cu localități precum Timure și Syapru Besi, afectate și de continuarea viiturii de-a lungul râurilor Bhote Koshi și Trishuli. În Tibet, regiunea Gyirong și punctul de trecere Gyirong Port au fost, de asemenea, puternic lovite de torentul de apă și sedimente.
Alpinistul Horia Colibășanu a subliniat că majoritatea turiștilor afectați se aflau în autovehicule pe șosele, în apropierea punctului de frontieră, unde viitura a lovit brusc. Cei aflați pe versanți mai înalți, în apropierea zonelor de coastă, au avut șanse mai mari de a scăpa prin urcările pe pantă.
Sursa: Libertatea
