Hipertensiunea arterială, adesea ignorată, poate ascunde cauze hormonale tratabile
O evaluare corectă este crucială pentru a identifica formele secundare de hipertensiune arterială, avertizează doctorul Claudia Irimie, medic endocrinolog. Potrivit specialistului, aproximativ 15% dintre cazurile de hipertensiune sunt rezultatul altor afecțiuni, inclusiv cele endocrine. Ignorarea acestor cauze poate duce la complicații serioase și la un control ineficient al tensiunii arteriale.
Hipertensiunea „esențială”, cea mai comună formă, nu are o cauză specifică, însă o parte dintre pacienți pot suferi de hipertensiune secundară, determinată de alte afecțiuni. Din acest motiv, este important să se excludă cauzele specifice, mai ales în anumite situații.
Când și cum trebuie suspectată o cauză endocrină
Dr. Irimie subliniază importanța recunoașterii semnalelor de alarmă care sugerează o cauză hormonală a hipertensiunii arteriale. Debutul la vârste tinere (sub 30-35 de ani) fără alți factori de risc, tensiunea greu de controlat în ciuda medicamentației adecvate, dezechilibrele electrolitice, precum scăderea potasiului, sau crizele hipertensive însoțite de palpitații și transpirații sunt indicii importante. Medicul mai menționează semnele clinice sugestive pentru excesul sau deficitul hormonal, cum ar fi modificări ale aspectului fizic, semne care pot indica afecțiuni precum sindromul Cushing sau acromegalia.
„Fiecărui pacient i se fac investigațiile de bază, iar dacă apar semnale de alarmă — tensiune foarte mare sau greu de controlat, debut la vârste tinere, potasiu scăzut, crize cu palpitații și transpirații sau semne endocrine — atunci sunt recomandate investigații specifice, pentru că unele forme de hipertensiune secundară sunt tratabile țintit și uneori chiar vindecabile”, explică medicul. Studiile arată că hipertensiunea endocrină se poate găsi la între 5-10% dintre pacienții hipertensivi, cea mai frecventă cauză fiind hiperaldosteronismul primar.
Impactul tiroidian asupra tensiunii arteriale
O altă legătură importantă este cea dintre disfuncția tiroidiană și tensiunea arterială. „Tiroida influențează tensiunea arterială prin efectele hormonilor tiroidieni asupra inimii, vaselor și rinichilor. Când funcția tiroidei produce prea puțini sau prea mulți hormoni, «se schimbă setările» sistemului cardiovascular.” În cazul hipotiroidismului, tensiunea poate crește, mai ales valoarea diastolică, iar în cazurile de hipertiroidism, crește în special valoarea sistolică.
În situațiile în care o persoană dezvoltă hipertensiune recent și prezintă simptome specifice, precum puls rapid, tremor sau variații de greutate, este indicată verificarea hormonilor tiroidieni. Normalizarea funcției tiroidiene poate îmbunătăți controlul tensiunii arteriale.
Un caz concret și beneficiile tratamentului țintit
Dr. Irimie prezintă cazul unei paciente de 24 de ani, care suferă de crize hipertensive recurente. Investigațiile au relevat valori crescute ale catecolaminelor, hormoni produși de glandele suprarenale. Diagnosticul a fost confirmat de prezența formațiunilor tumorale la nivelul ambelor glande suprarenale. După o intervenție chirurgicală, tensiunea arterială a pacientei s-a normalizat. Mai mult decât atât, aceasta a rămas însărcinată și a avut o evoluție bună în timpul sarcinii.
Într-un astfel de caz, tratamentul țintit a dus la vindecarea hipertensiunii, cu un impact major asupra calității vieții.
Sursa: Playtech.ro
