Căutarea unui apartament în București devine din ce în ce mai complicată, în special din cauza numărului mare de clădiri cu risc seismic, unele dintre ele fiind istorie vie a orașului. În contextul unei piețe imobiliare dinamice și a preocupării tot mai mari pentru siguranța locuirii, un instrument inovator anunță o schimbare de paradigmă: Harta Blocurilor. Acest proiect, dedicat, de fapt, unui ansamblu de informații utile pentru potențialii cumpărători și chiriași, reunește date despre peste 9.000 de imobile din București, oferindu-le oamenilor posibilitatea unei alegeri mai informate și mai sigure.

### Harta Blocurilor, o inițiativă de peste cinci ani pentru transparență

De la începutul anului 2018, Teolida Mihai a început să dezvolte platforma Harta Blocurilor, o resursă digitală care acum devine un reper pentru oricine vizează achiziția unei locuințe în Capitală. La o simplă accesare, utilizatorii pot afla detalii despre regimul de înălțime, anul construcției, numărul de scări și apartamente, dar și informații esențiale legate de risc seismic și data ultimei finalizări a clădirii. În plus, platforma a extins hărțile și în zone ale altor orașe din țară, însă centrul atenției rămâne Bucureștiul.

Informațiile despre riscul seismic sunt deosebit de importante, având în vedere faptul că în zonele centrale ale capitalei se concentrează cele mai multe clădiri cu risc ridicat, adesea vechi și nesigure. Chiar dacă unele dintre aceste construcții datează din perioada interbelică sau anii comunismului, multe dintre ele au fost martorii unor evenimente tragice precum cutremurul din 1977, ce a distrus parțial orașul, sau cel din anii 1940. În aceste zone precum Calea Victoriei, Splaiul Independenței sau Bulevardul Carol, numărul clădirilor încadrate în clase de risc R1, R2, U1 și U2 depășește cu mult media orașului, consolidând necesitatea unor intervenții urgente pentru siguranța locuitorilor.

### La periferie, clădirile din zone mai noi reduc riscul seismic

O observație clară este că la periferia orașului, în zonele mai recente, clădirile cu risc seismic sunt mai rare, dominant fiind imobile moderne, construite după ultimele standarde de siguranță sau supuse intervențiilor de reabilitare. În acest context, concertarea eforturilor pentru consolidarea și reabilitarea clădirilor vechi devine o prioritate pentru autorități, dar și o preocupare pentru proprietari.

Un exemplu recent de proiect în derulare este pregătirea pentru consolidarea unui imobil situat pe Calea Victoriei 101, în zona centrală a Capitalei. Clădirea, încadrată în clasa de risc seismic I și având regimul de înălțime S+P+9+Mansardă, găzduiește 79 de apartamente și spații comerciale. Contractul de aproape 29 de milioane de lei, atribuit în decembrie de către Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, prevede o perioadă de doi ani de intervenții, un semnal clar al angajamentului autorităților pentru reducerea riscului și creșterea siguranței în zona centrală a orașului.

De altfel, Bucureștiul figurează printre orașele europene cu cel mai mare risc seismic, potrivit specialiștilor europeni, alături de orașe din Turcia, Italia și Grecia. În astfel de condiții, consolidarea imobilelor vechi, deseori puncte vulnerabile în caz de cutremur, rămâne o prioritate atât pentru autorități, cât și pentru locuitori.

Pe termen mediu și lung, perspectiva unui oraș mai sigur depinde de capacitatea de a prioritiza reabilitarea imobilelor vechi și de a încuraja construcțiile noi, solide și conforme cu standardele seismice moderne. Creșterea transparenței prin platforme precum Harta Blocurilor, dar și acțiunile concrete de consolidare, sunt pași esențiali către un București capabil să facă față oricărui cutremur, menținându-și totodată farmecul și istoria.