Hangzhou: de la centru al comerțului digital la incubator al unei noi revoluții în inteligența artificială fizică

Orașul Hangzhou, cunoscut până acum în principal pentru rolul său de hub pentru comerț digital și tehnologie, se află în centrul unei transformări spectaculaire în domeniul inteligenței artificiale. În ultimele două-trei ani, scena locală s-a diversificat, iar ecosistemul tech-ului a devenit din ce în ce mai orientat spre inovații pentru lumea fizică, de la roboți și cipuri sofisticate până la aplicații ce integrează AI în interacțiuni cotidiene sau în domenii precum sănătatea, producția și divertismentul.

Acest val de dezvoltare reflectă o direcție clară și pragmatică pentru piața chineză. Sectorul AI nu mai este doar despre modele lingvistice mari sau generarea de conținut digital, ci despre tehnologii care controlează și optimizează sisteme fizice reale. În acest sens, China și-a definit o strategie ambițioasă pentru anii următori, concentrată pe ceea ce experții numesc „inteligență întrupată” — capacitatea AI de a dirija roboți, mașini autonome și automatizări industriale, un pas critic în realizarea conceptului de “industrie 4.0” la scară națională.

În cartierul general al acestei revoluții, Hangzhou și-a format propriul grup de companii de top, cunoscute sub denumirea de „cei șase mici dragoni ai orașului”. Electronice precum Manycore, Unitree și Deep Robotics au început să facă pași importanți pe piețele de capital din Hong Kong și China continentală, vizând nu doar extinderea internă, ci și internaționalizarea tehnologiei lor. Principala diferență față de AI-ul destinat internetului este faptul că aceste sisteme trebuie să funcționeze în lumea fizică, ceea ce necesită colectarea și prelucrarea unor date foarte diverse: de la greutate și temperatură, până la textura și structură.

Pentru a accelera procesul, startup-urile locale se implică în metode inovatoare de colectare a datelor, reducând timpul necesar pentru pregătirea seturilor de informații. Un exemplu notabil este utilizarea AI pentru estimarea variabilelor fără a fi nevoie de manuale de date exhaustive, un proces costisitor și lent în cele mai multe cazuri. Alternativa? Optimizarea consumului de energie a hardware-ului și amplasarea centrelor de date în zone mai răcoroase, pentru reducerea costurilor și a limitărilor de performanță.

Diferența esențială față de abordarea occidentală, unde modelele de limbaj cu acces la date online domină, este apetitul crescut pentru modelele open-source și pentru distribuția rapidă a tehnologiilor. La nivel local, companiile preferă să lanseze produse și instrumente pentru comunitizări largi, chiar dacă acest lucru înseamnă și o monetizare mai dificilă pe termen scurt. În China, aplicațiile care câștigă teren sunt cele care răspund unor nevoi concrete și integrază AI în mod natural în rutina utilizatorilor, Transformând pragmatismul într-un avantaj competitiv, piața fiind extrem de agitată și rapidă în schimbări.

Pe măsură ce AI-ul pătrunde în dispozitivele de consum, un fenomen emergent devine presiunea de a „lipi AI” peste orice aplicație sau produs, chiar dacă nu toate aceste extinderi sunt necesare sau benefice. În lumea tehnologică românească, dar și în cea occidentală, apar tot mai multe critici privind „încolonarea” în tendințele de marketing și inovație, însă în China, această tendință pare să fie parte naturală a strategiei de înglobare a AI-ului în viețile de zi cu zi.

În spatele cortinei, scena indie a Hangzhou-ului deschide și ea oportunități pentru experimentul organic și necontrolat. În districtul Liangzhu, unde dezvoltatorii se autointitulează „villagers”, se nasc idei neconvenționale: aplicații de monitorizare pentru ADHD, soluții pentru gestionarea emoțiilor sau chiar instrumente de divinație asistată de AI. Acest spațiu devine în timp o platformă pentru testarea rapidă a conceptelor, atrăgând investiții și colaborări din orașe și țări vecine, precum și pentru conceptul de export al tehnologiei și ideii de inovare.

Presiunea geopolitică crește odată cu avansul Chinei în domenii precum robotica autonomă și sistemele inteligente pentru autovehicule. Liderii americani, de exemplu, urmăresc cu atenție aceste evoluții, încercând să accelereze și să reglementeze propriile programe de avansare în tehnologia AI, în încercarea de a rămâne competitivi într-un teren global extrem de disputat.

Ce se profilază pentru următorii ani în Hangzhou este o piață aflată în plină metamorfoză: testând limitele între inovație utilă și marketing, între cercetare de frontieră și aplicații care pot avea un impact concret asupra societății. Într-un mediu în care viteza de implementare distinge produsul de trendul trecător, orașul devine un laborator viu pentru revoluția globală a inteligenței artificiale fizice.