Calculul numărului de polițiști locali va fi modificat, având în vedere dimensiunea localităților, conform unei noi reglementări anunțate de Ministerul Administrației și Internelor. Astfel, în orașele mici, fiecare polițist local va fi angajat pentru un număr de maxim 1.200 de locuitori, dar doar dacă bugetul local poate acoperi integral costurile. În capitale și județe mari, proporția va fi de un polițist la 6.500 de locuitori. Această schimbare este așteptată să conducă la o scădere semnificativă a numărului de polițiști locali în anumite zone.

Localitățile mici, care deja se confruntă cu restrângerea domeniului de acțiune, ar putea pierde astfel și din resursele umane dedicate siguranței publice. „Este o măsură care ne va afecta capacitatea de reacție în situații critice”, a declarat un primar dintr-o comună din județul Bacău. Aceasta reflectă un sentiment comun printre edilii din mediul rural, care subliniază că actualul model de finanțare este insuficient pentru nevoile lor specifice.

În structura propusă, pentru comunele cu 1.500 de locuitori, se vor putea înființa doar 16 posturi de polițiști locali, crescând la 22 pentru 3.000 de locuitori, și ajungând la 110 pentru cele cu 50.000 de locuitori. Asta înseamnă că localitățile mici ar putea rămâne subdimensionate din punct de vedere al personalului.

Reducerea personalului și a posturilor de poliție nu este singura măsură din acest pachet. Numărul consilierilor din cabinetele demnitarilor va fi, de asemenea, limitat. La nivelul cabinetului premierului, de exemplu, vor exista doar 5 posturi, iar la nivelul miniștrilor, doar 3. Aceste modificări sunt gândite să asigure o eficientizare a administrației publice, însă impactul asupra bugetelor locale ar putea fi devastator.

Sancțiuni dure au fost impuse primăriilor care nu vor reuși să reducă bugetul cu 10% în următorii ani. Potrivit noului pachet legislativ, aproximativ 13.000 de posturi ar putea fi desființate la nivel național. Primăriile care nu se conformează riscă să nu mai primească bani din impozitul pe venit, iar Guvernul va avea autoritatea de a stabili salariile, o măsură ce ridică semne de întrebare cu privire la autonomia locală.

“E o măsură drastică, dar poate că e și un semnal că trebuie să fim mai responsabili în gestionarea resurselor”, afirmă Andreea Ivan, un expert în administrație publică. Aceasta consideră că atitudinea guvernului ar putea impulsiona o reformare necesară, dar cu costuri sociale evidente.

Pachetul de reforme preconizează și economii la nivel central, inclusiv plafonarea salariului președintelui ANRSC și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, pentru a maximiza eficiența utilizării fondurilor publice. De asemenea, cheltuielile administrative vor fi diminuate prin preluarea unor responsabilități de la bugetul local către Ministerul Apărării Naționale.

Modificările vin în contextul în care colectarea veniturilor fiscale trebuie să devină mai eficientă, iar impozitele pentru clădirile ilegale vor fi majorate, ceea ce va influența și comportamentul contribuabililor. Proprietarii de construcții fără autorizație vor plăti impozite duble, ceea ce ar putea descuraja astfel de practici.

Noul proiect de lege vine cu promisiunea îmbunătățirii administrației publice. Rotația obligatorie a funcțiilor sensibile și evaluările bazate pe competențe ar putea asigura o mai bună mobilitate și eficiență în sistemul public. Reacțiile din teritoriu sunt mixte, iar multiplele provocări cu care se confruntă administrația locală obligă autoritățile să găsească un echilibru între eficiență și resursele disponibile.

Rămâne de văzut cum vor reacționa primăriile la aceste reglementări și care va fi impactul pe termen lung asupra structurilor administrative locale în România.