România, recunoscută pentru consultarea tinerilor în procesul legislativ, dar fără a avea o obligație legală clară

România a fost menționată ca fiind unul dintre statele care au realizat consultări ample cu elevii și studenții în procesul de elaborare a legislației educației, conform Raportului UNESCO pentru anul 2023 privind implicarea tinerilor în deciziile publice. Cu toate acestea, documentul subliniază că, deși există inițiative pozitive în acest sens, România nu a instituit o prevedere legală explicită care să oblige autoritățile să asculte în mod sistematic și formal vocea tinerilor în domeniul educației – un aspect esențial pentru participarea democratică reală.

Pe scară largă, raportul UNESCO aduce în evidență modul în care țările din întreaga lume tratează participarea tinerilor în procesul decizional, accentuând atât bunele practici, cât și zonele unde legislația sau politicile încă lasă de dorit. În cazul României, procesul de consultare pare a fi unul activ, chiar dacă uneori opac sau informal, însă lipsa unui cadru legislativ explicit limitează posibilitatea de a transforma aceste consultări în instrumente obligatorii și garantate pentru implicarea tinerilor.

Rezultate positive, dar și lacune legale în implicarea tinerilor

Una dintre mărturiile cele mai relevante pentru această situație este faptul că, în ultimii ani, autoritățile române au organizat numeroase dezbateri, consultări și platforme digitale pentru a strange opiniile elevilor și studenților din întreaga țară privind modificările legislative din domeniul educației. În plus, anumite proiecte de lege sau politici au fost, cel puțin formal, co-reate în colaborare cu tineri reprezentanți ai acestora.

În mod concret, aceste consultări au permis tinerilor să își exprime punctul de vedere, uneori chiar să influențeze anumite decizii, însă acest proces a rămas adesea unul voluntar, nespecificat în cadrul unui act normativ. Fără o prevedere legală clară, participarea lor devine adesea un proces opțional, iar efectele consultărilor pot varia considerabil de la un proiect la altul. Tocmai din acest motiv, mulți experți și reprezentanți civici consideră că România trebuie să își actualizeze legislația pentru a garanta implicarea sistematică și obligatorie a tinerilor în decizii educaționale.

Contextul european: angajament pentru participare democratică

Internațional, acest demers vine într-un moment în care Uniunea Europeană și alte state își intensifică eforturile de a include mai activ tinerii în procesul decizional. În anumite țări, prevederile legale stipulează clar obligativitatea consultării tinerilor în elaborarea politicilor educaționale, fie prin consilii consultative, fie prin participare directă. România, deși are progrese notabile, încă mai are mult de câte vor fi pentru a atinge aceste standarde.

Cadrul legal și sustenabilitatea acestor mecanisme devin puncte cheie pentru consolidarea unei democrații participative reale, care să reflecte nu doar dorințele celor în vârstă, ci și aspirațiile generației tinere. În prezent, chiar dacă tinerii sunt implicați în procesele decizionale, lipsa unei obligații legale face ca aceste intervenții să fie adesea dependente de voința politicului sau de inițiativele individuale ale administrației.

Perspectiva viitoare: reforme legislative pentru participare concretă

Ce urmează pentru România în domeniul participării tinerilor în procesul legislativ? Inițiativele civice și recomandările internaționale indică clar direcția: trebuie adoptate modificări legislative care să oblige autoritățile să consulte în mod sistematic și formal tinerii, inserând această obligație în cadrul legislației naționale privind participarea civică și educația. Astfel, consultarea va putea fi transformată în o procedură obligatorie, cu mecanisme clare de feedback și implementare.

De asemenea, participarea tinerilor trebuie însoțită de instrumente și platforme digitale eficiente, de consilii consultative cu putere decizională și de programe de educație civică bine definite, pentru a asigura o implicare cu adevărat relevantă și durabilă. În contextul în care România și-a manifestat intenția de a îmbunătăți procesul de consultare a tinerilor, adoptarea unor astfel de reforme legislative pare a fi pasul natural și previzibil în următorii ani.

În timp ce situația actuală indică o progresie, răspunsul viitor trebuie să fie unul decisiv, poate chiar pentru a fi inclus în legislația din domeniul educației și participării civice până la finalul acestui deceniu. Implicarea activă a tinerilor în deciziile care le afectează viitorul rămâne o prioritate nu doar pentru România, ci pentru orice stat care își dorește o democrație autentică și adaptată epocii.