Guvernul își reafirmă angajamentul de majorare a impozitelor locale

Guvernul României a anunțat duminică decizia de a crește impozitele și taxele pe proprietate, inclusiv pentru clădiri, terenuri și autovehicule. Această măsură, justificată printr-o actualizare necesară în raport cu rata inflației și printr-un grad scăzut de încasare, are ca scop generarea unor venituri suplimentare estimative de 3,7 miliarde lei până în anul 2026.

Motivația din spatele majorării

Executivul a subliniat că România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute ponderi a veniturilor provenite din impozitarea proprietăților în Uniunea Europeană, raportată la PIB. Potrivit unor date prezentate de Guvern, doar 0,55% din PIB provine din impozitele pe proprietăți, comparativ cu o medie de 1,85% în UE. În plus, autoritățile locale se confruntă cu pierderi financiare considerabile, având în vedere că peste o treime din impozite nu sunt încasate.

„Reforma impozitării proprietății se impunea. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta, iar gradul de încasare era redus”, a afirmat un oficial al Guvernului. Măsurile de reformă sunt parte a angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în negocierile cu Comisia Europeană.

Reacția autorităților locale

Reacțiile autorităților locale nu s-au lăsat așteptate. Într-o declarație recentă, Lia Olguța Vasilescu, fost ministru al muncii, a exprimat nemulțumirea față de modul în care Guvernul gestionează banii colectați din impozitele majorate. „Nu acceptăm ca Guvernul să ia banii obținuți din majorarea taxelor și impozitelor locale”, a spus aceasta, subliniind că suma ar trebui să rămână la bugetele locale pentru a susține dezvoltarea comunităților.

Autoritățile locale susțin că această majorare ar putea duce la un impact economic negativ pentru cetățeni, în special în contextul creșterilor generale de prețuri. „Cetățenii se simt deja afectați de inflația crescută. O nouă majorare a impozitelor ar putea fi o povară în plus pentru familiile care deja se confruntă cu dificultăți financiare”, a adăugat Vasilescu.

Impactul asupra cetățenilor și al mediului de afaceri

În aceste condiții, este esențial să observăm cum se va resimți această reformă în viața de zi cu zi a contribuabililor. Deși Guvernul susține că veniturile accrue vor consolidare bugetele locale, întrebarea rămâne: cum vor reacționa cetățenii și antreprenorii? Majorarea impozitelor pe proprietate ar putea descuraja investițiile și consumul, aspecte vitale pentru relansarea economică după perioada pandemică.

Guvernul a explicat că întârzierea implementării acestor măsuri a fost generată de deciziile Curții Constituționale și de diverse atacuri politice. De altfel, se estimează că măsurile sugerează o creștere de peste 30% față de încasările din anul anterior, ceea ce ar putea influența semnificativ bugetele locale.

Criticii acestei implementări susțin că, în loc să rezolve deficiențele, măsurile adoptate ar putea amplifica stresul economic asupra cetățenilor și ar putea duce la o scădere a încrederii în autoritățile locale. Măsurile sunt încă în dezbatere publică, iar decizia Guvernului va continua să fie scrutinată de specialiști și de cetățeni deopotrivă.

Guvernul, pe de altă parte, asigură că fiecare leu strâns din impozitele pe proprietate va rămâne la bugetele locale, ca un răspuns la nevoile în creștere ale comunităților. Numai timpul va arăta dacă această reformă va avea efectele dorite sau va genera mai multe neplăceri pentru cetățeni.