Conform Mediafax: BNS cere modificarea Constituției pentru a reglementa starea de alertă
Blocul Național Sindical (BNS) solicită explicitarea cadrului constituțional pentru declararea și gestionarea stării de alertă, invocând o breșă legislativă care permite restrângerea drepturilor cetățenilor într-un regim neprevăzut în Legea fundamentală. Solicitarea vine la mai puțin de două săptămâni de la declararea stării de alertă la nivel național, pe 31 iulie, pe fondul crizei energetice cauzate de producția scăzută de electricitate și de nivelul extrem de redus al Dunării, situație care a afectat inclusiv centrala nucleară de la Cernavodă.
Regim neconstituțional pentru restrângerea drepturilor
Sindicaliștii atrag atenția că starea de alertă, deși reglementată prin legislație infraconstituțională, permite adoptarea unor măsuri cu impact semnificativ asupra cetățenilor, fără a beneficia de aceleași garanții constituționale precum starea de urgență sau starea de asediu. BNS susține că această situație riscă să transforme starea de alertă într-un instrument la discreția Guvernului, capabil să confere prerogative sporite asupra drepturilor și libertăților, cu un control democratic fragil. Organizația cere ca viitoarea Constituție să stabilească explicit cine și în ce condiții poate declara și prelungi starea de alertă, care sunt limitele competențelor executive și cum pot fi afectate drepturile cetățenilor, incluzând reguli clare privind controlul parlamentar și protecția dialogului social.
Criza energetică și seceta, motivele ultimei stări de alertă
Actuala stare de alertă, declarată pentru 30 de zile de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), a fost generată de riscul de dezechilibru în Sistemul Electroenergetic Național. Nivelul scăzut al Dunării a amenințat funcționarea Unității 2 de la Cernavodă, esențială pentru asigurarea a aproximativ 10% din consumul național de electricitate. În acest context, Transelectrica a fost autorizată să ia măsuri pentru menținerea siguranței sistemului, inclusiv creșterea producției, asigurarea importurilor sau reducerea consumului. Spre deosebire de perioada pandemiei COVID-19, hotărârea actuală nu impune restricții majore asupra circulației sau activităților economice, ci vizează în principal sistemul energetic și instituțiile statului.
Precedentul pandemiei și viitorul referendum
Perioada pandemiei COVID-19 a marcat o etapă extinsă în care România a funcționat sub stare de alertă, instituită inițial în mai 2020 și prelungită până în martie 2022. În acea perioadă, au fost aplicate măsuri precum obligativitatea purtării măștii, limitarea întrunirilor și restricționarea circulației. Curtea Constituțională s-a pronunțat de mai multe ori pe prevederile Legii 55/2020, declarând neconstituționale anumite articole, dar menținând validitatea altora. BNS propune inițierea unui proces de revizuire constituțională, care ar putea duce la un referendum pentru modificarea Legii fundamentale, dacă inițiativa va parcurge etapele legale necesare, incluzând aprobarea Parlamentului și controlul Curții Constituționale. BNS subliniază că intenția nu este de a acorda puteri suplimentare Guvernului, ci de a stabili reguli constituționale clare privind limitele puterii executive în situații excepționale.
Sursa: Mediafax
