Luni, Curtea Constituțională a României a decis că lipsa avizării Consiliului Superior al Magistraturii în cazul legii pensiilor magistraților, impreună cu nerezpectarea termenului de 30 de zile acordat pentru obținerea acestui aviz de către Guvern, constituie încălcări ale unor articole din Constituție, conform Agerpres.

Conform unui comunicat emis de CCR, obiecția de neconstituționalitate, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, a fost admisă, iar legea ce prevedea modificarea și completarea unor acte normative în cadrul pensiilor de serviciu a fost declarată neconstituțională.

Curtea Constituțională a mai menționat că este în dreptul legiuitorului să decidă cu privire la frecvența schimbărilor aduse în domeniul pensiilor de serviciu, prin urmare legea nu contravine art.1 alin.(3) și (5) în raport cu art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

“Lipsa avizării CSM împreună cu nerezpectarea termenului de 30 de zile necesar pentru obținerea acestuia contravine art.1 alin.(3) și (5) în raport cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”, a declarat instanța constituțională.

CCR a stabilit, în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsece, că angajamentul Guvernului față de Camera Deputaților și Senat, într-o ședință comună, asupra unui proiect de lege, este un element constituțional al relației dintre Guvern și Parlament, astfel, acest angajament asigură atât controlul parlamentar, cât și acțiunea legislativă în sine.

“Normele adoptate constituie un singur proiect de lege, având un obiectiv și scop comun: implementarea măsurilor de reformă a pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării acestei legi au avut în vedere evitarea agravării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor din cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență”, au precizat judecătorii constituționali.

CCR afirmă că succesivitatea unor reforme sau modificări legislative nu contravine securității juridice atâta timp cât Parlamentul urmărește, în mod coerent, atingerea unui obiectiv rațional. Acest obiectiv ar trebui să integreze organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv.

“Securitatea juridică nu respinge modificările legislative, chiar dacă acestea provin din modificări succesive ale legilor. Ele sunt permise atât timp cât nu au loc rapid și nu pun în pericol drepturile sau libertățile fundamentale, standardele, principiile ori valorile constituționale. Mai mult, niciun articol din Constituție nu interzice Parlamentului să legifereze succesiv într-un anumit domeniu”, au mai precizat judecătorii CCR, conform sursei amintite.



Sursa articol