Guvernul austriac înjumătățește TVA-ul pentru a combate inflația în timp ce România mărește taxele: o comparație inegală

Guvernul Austriei a luat măsura drastică de a reduce la jumătate taxa pe valoare adăugată (TVA) pe alimente pentru a combate efectele inflației și a stabiliza puterea de cumpărare a populației. Anunțul a venit ca un contrast aspru în fața politicii fiscale aplicate de guvernul român, care a ales recent să mărească taxele, lăudându-se cu atingerea unui deficit mai mic. Ciudat merge contrastul, arată Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei.

Năsui a evidențiat diferența în abordarea politicilor fiscale între cele două guverne, arătând că: “guvernul înjumătățește TVA-ul la alimente pentru a reduce inflația și a susține puterea de cumpărare. Din păcate nu guvernul României, ci guvernul Austriei”.

Povara fiscală într-o lumina diferită

Deputatul a continuat afirmând că: “așa ajungem cu aberația ca austriecii (care au ~60.000 euro PIB/locuitor) să plătească taxe pe alimente sub jumătate din cât plătesc românii (care au ~20.000 euro PIB/locuitor).” Este o dată ca aceasta când deciziile economice pot avea un impact semnificativ asupra costului vieții dintr-o țară, iar diferența dintre creșterea și scăderea taxelor poate fi simțită în buzunarele cetățenilor.

Nonetheless, Năsui nu a trecut cu vederea faptul că și Austria are problemele sale, afirmând: “și să nu credeți că în Austria n-au probleme. Pe lângă inflație, au deficit de ~5% și datorie publică de 80% din PIB. Deci nici la ei nu e roz.” Însă important de subliniat este faptul că guvernul austriac a luat decizia de a nu-și rezolva problemele financiare pe seama populației, o abordare opusă celei românești.

Ajutor de stat sau investiții?

Contrar actelor guvernului austriac, fostul ministru al Economiei critică faptul că guvernul român “a găsit totuși bani în plus pentru scheme de ajutor de stat și pentru firme de partid, pardon ‘investiții’”- o mențiune la felul în care banii au fost realocați în economie, nu în beneficiul populației, ci pentru alte interese.

Acesta este un argument puternic împotriva manipulării politice, dar și un semnal de alarmă cu privire la importanța perspectivei fiscale în menținerea unui ecosistem economic echilibrat și just. Rămâne de văzut dacă guvernul român va lua în considerare aceste observații și dacă vor exista schimbări în direcția politicilor fiscale pentru a susține puterea de cumpărare și pentru a asigura o mai bună distribuție a veniturilor.