O supă tradițională din burtă și picioare de bovine, disputată între Grecia și Turcia, a aprins o nouă controversă culinară între cele două țări vecine. Grecii încearcă să obțină recunoașterea internațională a supei, numită „patsa”, ca parte a patrimoniului imaterial UNESCO. Însă, vecinii turci susțin cu fermitate că preparatul, cunoscut sub numele de „iskembe”, le aparține de drept.
Patsa versus iskembe: o luptă pentru moștenire
Dimitris Tsarouhas, proprietarul unui restaurant din Salonic specializat în patsa, este convins de autenticitatea grecească a supei. Acesta speră să demonstreze că patsa este o parte esențială a culturii culinare elene. „Credem că avem toate instrumentele necesare pentru a o asigura și certifica (patsa) ca atare. Nu avem nimic de împărțit cu vecinii noștri – dimpotrivă, gustul ne unește”, a declarat Tsarouhas.
Totuși, demersul său este îngreunat de opoziția fermă a Turciei. Scriitori din secolul al XVII-lea atestă existența supei în cultura otomană. Ali Ohtamis, bucătar la restaurantul turc Alem Iskembe din Istanbul, susține originea turcească a preparatului. „La fel ca în cazul baclavalei și al multor alte lucruri, vor să o revendice ca fiind a lor”, a afirmat Ali Turkmen, de asemenea proprietar de restaurant din Istanbul.
Din Grecia antică până în Istanbul: supa, între tradiție și ritual
În Grecia, patsa este mai mult decât o supă. Rețeta, transmisă de-a lungul generațiilor, este adesea consumată dimineața, fiind apreciată pentru presupusele sale beneficii asupra sănătății. „Piciorul de bovină conține 33.4% colagen pur, consumabil – acesta este cel care ajută foarte mult după intervențiile chirurgicale la articulații”, explică Tsarouhas. Cu toate acestea, beneficiile medicale atribuite acestei supe nu au fost confirmate de știința modernă.
Pantazis Koukoumvris, bucătarul șef al restaurantului lui Tsarouhas, descrie prepararea supei ca pe un ritual. Tsarouhas susține că rețeta își are originile în Grecia antică, făcând trimitere la „Odiseea” lui Homer. În Turcia, iskembe este la fel de populară, considerată un remediu tradițional pentru mahmureală. La restaurantul Alem Iskembe din Istanbul, bucătarul Ohtamis începe pregătirile la ora patru dimineața, fierbând burțile timp de opt până la nouă ore.
O problemă de identitate culinară
Chestiunea includerii supei în patrimoniul UNESCO a stârnit reacții puternice din partea turcilor. Murat Pajik, client fidel al unui restaurant din Istanbul, consideră necesară o intervenție rapidă. Alți consumatori, precum Engin Cakar, sunt categorici: Grecia nu are dreptul să revendice acest preparat, susținând că este moștenirea familiilor lor.
Pe de altă parte, Christos Mousoulis, client fidel al restaurantului lui Tsarouhas, vede patsa ca pe un simbol al tradiției culinare grecești. De-a lungul istoriei, Grecia și Turcia au disputat originea mai multor preparate tradiționale. Rivalitatea culinară are rădăcini în secolele de dominație otomană.
În prezent, ambele țări își revendică supremația asupra acestei supe.
Sursa: Libertatea
