Grecia își va extinde apele teritoriale în Marea Egee, în ciuda amenințărilor Turciei

Grecia plănuiește să își extindă apele teritoriale, inclusiv în zone din Marea Egee, a anunțat vineri ministrul grec de Externe, George Gerapetritis. Acest demers vine pe fondul unor amenințări istorice din partea Turciei, care a declarat că o astfel de acțiune ar putea constitui un motiv de război.

Tensiunile între cei doi vecini, membri NATO, s-au mai estompat în ultimii ani, însă disputele legate de granițele platformelor continentale în Marea Egee rămân un subiect fierbinte. Această zonă este considerată a avea un potențial energetic semnificativ, iar extinderea apelor teritoriale de către Grecia ar putea avea implicații majore asupra spațiului aerian și a suproflărilor.

Contextul extinderii apelor teritoriale

În trecut, Grecia a reușit să își extindă deja apele teritoriale în Marea Ionică, obiectiv realizat prin acorduri cu Italia, dopunându-și zona economică maritimă de la 6 la 12 mile nautice. De asemenea, a semnat un acord de delimitare maritimă cu Egiptul în Marea Mediterană de Est. Însă, în Marea Egee, unde Ankara a exprimat furia față de o posibilă extindere, Grecia a evitat să facă același pas.

În urma unor declarații din 1995 ale Parlamentului turc, extinderea apelor teritoriale grecești în Marea Egee peste cele 6 mile nautice este percepută ca un „casus belli”, adică un motiv de război. Atena susține că această poziție a Ankara violează normele dreptului internațional maritim.

„Astăzi, suveranitatea noastră în Marea Egee se extinde la 6 mile nautice. Așa cum a fost un acord cu Egiptul și un altul cu Italia, va exista și o (altă) extindere a apelor teritoriale”, a declarat Gerapetritis în Parlament.

Reacția Turciei și tensiunile din zonă

Ministerul de Externe turc nu a oferit un răspuns imediat la declarațiile lui Gerapetritis, însă reacțiile din partea Ankarei nu au întârziat să apară de-a lungul timpului. În luna iulie, Grecia a prezentat limitele a două parcuri marine planificate în apele Ionice și Egee, provocând din nou obiecții din partea oficialilor turci.

Parcul maritim din Egee, ce acoperă 9.500 de kilometri pătrați, se va extinde inițial în jurul insulelor Cicladice de sud, orientate spre Turcia, ceea ce a stârnit indignarea Ankarei. Grecia insistă că discuțiile cu Turcia trebuie să se concentreze exclusiv pe delimitarea zonelor maritime, inclusiv a platformelor continentale și a zonelor economice exclusive.

De asemenea, Grecia a intensificat o amplasare militară pe insulele disputate din Egee, din anii 1960, ceea ce a generat și mai multă frustrare în rândul autorităților turce. Aceste acțiuni sunt percepute de Ankara ca fiind încălcări ale tratatelor postbelice.

Implicații pentru relațiile bilaterale

Extinderea apelor teritoriale de către Grecia ar putea modifica semnificativ dinamica relațiilor greco-turce. Chiar dacă ambele țări sunt membre NATO, sentimentele de rivalitate istorică rămân adânc înrădăcinate, iar situația este complicată de factori geopolitici și economici.

Pe măsură ce Grecia își continuă eforturile de consolidare a suveranității sale maritime, viitorul relațiilor cu Turcia pare mai incer. Menținerea unei poziții ferme față de amenințările turcești ar putea determina Greciei să avanseze și în acest sens.

În acest climat tensionat, privitorii internaționali supraveghează atent începerea unui nou ciclu de discuții între cele două națiuni, care rămâne afectat de istoricul complex și de provocările actuale deloc de neglijat.