Furtul de identitate s-a transformat într-o luptă digitală în care agresorii profită din plin de vulnerabilitățile sesizate în peisajul online actual. Dacă în trecut furtul de identitate era vizualizat ca o simplă faptă de „cineva ți-a furat buletinul”, astăzi această problemă ia forme mult mai complexe și mai subtile, legate de date și conturi conectate la internet. Odată cu creșterea dependenței de servicii online și digitalizarea continuă a documentelor personale, hackerii au găsit noi moduri de a-și face loc în viața noastră, iar riscurile sunt tot mai periculoase, chiar dacă ne uităm doar la cele mai simple dintre ele.

Evoluția furtului de identitate în era digitală

Schimbarea fundamentală a modului în care se produce furtul de identitate se reflectă în modul în care infractorii obțin și folosesc datele. În prezent, nu mai vorbim doar de furarea unui buletin sau a unui permis, ci de acces la sesiunile deja autentificate, cookie-uri, tokenuri sau coduri de verificare generate din browser sau aplicații. Se produce o explozie a malware-urilor specializate, numite infostealere, care colectează parole, cookie-uri și alte date din autofill, apoi le transmit către rețele infracționale. Multe dintre breșele recente din domeniu revin în forță la scena criminală în momentul în care hackerii reutilizează credențiale compromise sau exfiltrate, pentru a pătrunde în conturi sensibile.

Astfel, eforturile de a proteja datele personale nu mai sunt suficiente dacă nu le adăugăm un strat de apărare. Întreaga economie criminală așa-zisă „as-a-service” se bazează pe piețe unde se vând credențiale, kituri de phishing, sau servicii de malware, organizate pentru a excela în sofisticare și personalizare. Europol a atras atenția asupra noilor tehnologii care permit fraudelor să fie mai bine scalate și impersonarea persoanelor să devină tot mai convingătoare. În plus, social engineering-ul – arta manipulării psihologice – rămâne o metodă preferată pentru a înșela utilizatorii, deoarece mută lupta din zona tehnică în cea psihologică, mai puțin ușor de apărat.

Modalitățile moderne de a fi victima furtului de identitate

Una dintre cele mai răspândite metode rămâne phishing-ul, dar peisajul s-a schimbat radical. Acum, hackerii folosesc pagini clonă de login, reclame malițioase, mesaje SMS sau apeluri telefonice care imită voci oficiale. În plus, atacurile de tip adversary-in-the-middle (AiTM) devin tot mai frecvente. Spre deosebire de simplele furturi de parolă, aceste atacuri captivează sesiunea activă, inclusiv codurile temporare unice, chiar dacă utilizatorul are activat MFA. Astfel, chiar și utilizatorii care consideră că sunt „în siguranță” pot păți dacă nu sunt tot mai atenți la detalii.

Infostealerii, malware specializat pentru colectarea informațiilor, reprezintă o altă amenințare. Aceștia pot fi instalați prin metode frauduloase, precum falsuri de actualizări sau extensii periculoase de browser, și pot colecta date de autentificare sau cookie-uri care, odată furate, oferă acces la conturi, chiar dacă parola a fost schimbată. În plus, breșele la terți, precum magazine online sau platforme de plată, pot deveni poartă de intrare pentru infractori, care folosesc datele compromise pentru a reamenaja și a vinde pe piața neagră.

Vulnerabilitatea personală într-o lume extensiv digitalizată

Riscul nu mai este o stare clară: este un scor care urcă pe măsură ce acumulăm dependențe digitale, conturi și parole. Nefiind conștienți de această vulnerabilitate, mulți oameni cred în iluzia controlului, considerând că „nu am nimic de ascuns”. Însă, în realitate, orice cont conectat – email, social media, servicii bancare, aplicații de livrare – devine o cheie pentru infractori, mai ales dacă este folosit același parolă peste tot sau dacă nu există un mecanism bun de recuperare a conturilor.

La nivelul organizațiilor și instituțiilor, această vulnerabilitate se traduce adesea în breșe majore, unde credențialele furate sunt folosite pentru atacuri pe scară largă sau pentru scurgerea de informații sensibile. Chiar și într-un mediu în care utilizatorii sunt precautoși, o dată ce dispozitivul sau contul personal a fost compromis, e nevoie de măsuri rapide și reactive pentru a limita daunele.

Ce trebuie făcut pentru a reduce riscul

Cea mai eficientă metodă de apărare rămâne evitarea reutilizării parolelor și folosirea unui manager de parole, combinată cu autentificarea cu chei hardware sau passkeys, acolo unde este posibil. Pentru conturile mai sensibile, precum cele bancare sau ale platformelor de email, este recomandabil să optăm pentru autentificare cu aplicație de verificare sau chei de securitate, evitând în special SMS-urile, susceptibile la interceptare.

Revizuirea periodică a sesiunilor active și eliminarea dispozitivelor necunoscute sau suspecte precum și menținerea sistemului și browserului la zi sunt alte măsuri esențiale. În plus, recuperarea conturilor trebuie să fie bine profitată: activarea alertelor de login, verificarea setărilor de recuperare și evitarea utilizării aceleiași adrese de email pentru toate serviciile contribuie semnificativ la o apărare solidă.

Jocul se mută acum rapid în zona detectării și răspunsului imediat. În cazul în care bănuiești că ai fost victima unui atac, acțiunea trebuie rapidă: schimbă toate parolele, revocă sesiunile active și anunță imediat instituțiile financiare sau platformele implicate. În lumea digitală post-pandemie, în care tehnologia evoluează continuu, vigilența a devenit cea mai bună armă împotriva infracțiunilor de furt de identitate. Însă, în același timp, perspectiva rămâne a unor riscuri tot mai sofisticate, iar lupta pentru protecția datelor personale nu s-a încheiat niciodată.