Primul ghid național pentru gestionarea profesionistă a doliu- un pas crucial în sprijinirea suferinței

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, în colaborare cu Universitatea Transilvania din Braşov şi Fundaţia Hospice „Casa Speranţei” din Braşov, a finalizat recent primul draft al unui Ghid de organizare şi funcţionare a serviciilor de sprijin pentru doliu. Această iniţiativă reprezintă o premieră naţională, adresându-se nevoii acute de a structura în mod clar şi eficient modul în care sistemul de sănătate, precum şi instituţiile sociale, pot sprijini persoanele îndurerate.

Un pas esenţial pentru profesionalizarea sprijinului în perioade delicate

Accesul la un ghid clarificat şi unificat pentru gestionarea procesului de doliu poate reprezenta o diferenţă semnificativă pentru familiile aflate în suferinţă. Până acum, suportul acordat persoanelor în doliu era adesea dispersat, inechitabil, iar abordările variate nu contribuiau întotdeauna la o vindecare emoţională sănătoasă. În acest context, demersul universitar şi al fundaţiei de profil aduce în prim-plan dorinţa de a oferi un răspuns profesionist şi coordonat la această nevoia.

Directorul proiectului, Prof. Dr. Mircea Tiberiu, subliniază importanţa acestui demers: „Documentul e considerat esenţial pentru dezvoltarea unui răspuns profesionist şi unitar destinat sprijinirii persoanelor în doliu, pentru ca procesul de adaptare la pierdere să fie mai lin şi mai susţinut.” Elaborarea ghidului a fost rezultatul unor cercetări aprofundate şi consultări cu specialişti în psihologie, asistenţă socială, psiho-oncologie şi alte domenii conexe. Obiectivul final este acela de a oferi o resursă accesibilă şi adaptată pentru diverse cadre medicale, sociale sau religioase, care se confruntă cu această situaţie delicată.

Necesitatea unui cadru clar în faţa unei dureri universale

De cele mai multe ori, procesul de doliu trece prin etape multiple, ce necesită nu doar empatie, ci şi o abordare structurată pentru a preveni apariţia unor probleme psiho-emotionale de durată. În acest context, ghidul propune principii generale, bune practici, dar şi metode de intervenţie adaptate fiecărei categorii de beneficiari, fie că vorbim despre copii, adulţi sau vârstnici. Iniţiativa nu vizează doar sprijinul emoţional, ci şi coordonarea intervenţiilor cu alte servicii specializate, pentru a asigura o reţea de suport solidă.

La nivel european, astfel de ghiduri au început să fie elaborate în ultimele decade, însă în România, aceste resurse lipseau cu desăvârşire. Dezvoltarea unui cadru naţional, coordonat şi valoarea adusă de acesta fiind recunoscută, va permite acum monitorizarea şi îmbunătăţirea continuă a modului în care se oferă acest sprijin vital pentru mulţi români aflaţi în suferinţă profundă.

Ce urmează după finalizarea draftului?

Deocamdată, documentul a fost finalizat în primă versiune, urmând ca pe parcursul anului să fie desăvârşit, testat şi adaptat pentru diferite contexte. Impactul pe termen lung va depinde de modul în care autorităţile, instituţiile medicale şi cele sociale vor integra acest ghid în activitatea lor de zi cu zi. El reprezintă doar începutul unei schimbări semnificative în modul în care diaspora, spitalele şi serviciile de sprijin vor putea răspunde mai bine nevoilor celor îndureraţi.

Proiectul poate fi considerat o piatră de temelie în campania de conştientizare şi pregătire a personalului care se confruntă zilnic cu suferinţa umană. În condiţiile în care tot mai mulţi români se confruntă cu pierderi, fie din cauza bolilor, fie a altor circumstanţe neprevăzute, această iniţiativă oferă speranţă şi un exemplu clar de angajament pentru dezvoltarea unei societăţi mai empatice şi mai bine pregătite să apere sănătatea emoţională a populaţiei.

Odată finalizat şi implementat, ghidul va putea deveni o resursă vitală pentru toţi cei implicaţi, contribuind la un sprijin mai bun pentru cei care au cea mai mare nevoie.