Conform Economistul.ro: Berlinul se confruntă cu o reevaluare strategică a relațiilor cu Beijingul, industrie auto germană fiind în centrul unor presiuni comerciale internaționale tot mai intense. Un sondaj recent realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) indică un scepticism crescut față de China în rândul alegătorilor germani, ridicând noi întrebări despre viitorul parteneriatelor economice.
Presiunea pe industria auto germană
În timp ce Berlinul navighează între necesitatea protejării producției europene și menținerea unor legături economice vitale cu Beijingul, industria auto germană se află în prima linie a acestor tensiuni. Producătorii germani se confruntă cu o concurență acerbă pe piețele internaționale, în special din partea companiilor chineze care câștigă cotă de piață la nivel global. Acest fenomen se resimte și pe piața internă, unde producătorii chinezi își extind prezența. Analiza ECFR subliniază că industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar trendul pare să continue.
Scepticismul crescând față de Beijing
Potrivit sondajului ECFR, șase din zece susținători ai principalelor partide din coaliția de guvernare germană, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau chiar un adversar. Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de Beijing dintre cele 15 țări europene incluse în cercetare. Această percepție publică diferă semnificativ de cea din alte state europene, precum Italia sau Spania, unde majorități considerabile privesc China ca pe un partener necesar sau chiar un aliat.
Situația din Germania este deosebit de interesantă, având în vedere că guvernul de la Berlin a fost, până de curând, mai reticent în a susține măsuri comerciale europene mai ferme împotriva Chinei. Totuși, semnale recente indică o oarecare modificare a atitudinii, Germania acceptând prudent inițiative menite să reducă dependențele economice și să protejeze industriile europene. Acest pas spre o abordare mai fermă este susținut, conform autorilor analizei, și de opinia publică.
Tranziția energetică și noi dependențe
Interesant este că scepticismul față de China nu implică o respingere a tranziției energetice. Aproximativ 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă. Această paralelă între sprijinul pentru tehnologiile curate și necesitatea reducerii dependențelor de furnizori externi este considerată de ECFR o oportunitate pentru Germania. Dezvoltarea industriei europene în sectoare precum energia eoliană și producția de baterii ar putea contribui la evitarea unor noi forme de dependență față de China în contextul tranziției energetice.
Sondajul a fost realizat în luna mai 2026 și a inclus 19.481 de respondenți din 15 țări europene, dintre care 2.138 din Germania. Rezultatele sugerează că guvernul german ar putea avea spațiu politic pentru o abordare mai fermă față de dependențele economice de China, fără a se confrunta cu o reacție negativă majoră din partea electoratului. Totuși, această analiză reprezintă o interpretare a autorilor și nu o decizie a guvernului federal sau a Uniunii Europene.
Relația dintre Germania și China este complexă, incluzând comerț, investiții, concurență industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice. În luna martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice, un alt factor ce contribuie la reconfigurarea relațiilor bilaterale.
Sursa: Economistul.ro
