Germania respinge propunerea lui Emmanuel Macron privind crearea unui fond european de împrumuturi mutuale, alimentând tensiunile dinaintea summitului UE. Decizia, anunțată de guvernul condus de Friedrich Merz, semnalează o separare clară în legislația financiară și politică între statele membre, într-un moment în care Europa caută soluții pentru consolidarea unității sale economice.

O propunere franceză cu rădăcini în criza pandemică

Ideea lansată de președintele Franței, Emmanuel Macron, are drept scop crearea unui mecanism financiar comun, menit să ofere statelor membre un sprijin mai flexibil în gestionarea crizelor economice sau financiare. Macron argumentează că astfel de măsuri ar putea “să întărească solidaritatea între statele membre și sa contribuie la stabilitatea monedei euro”, conform declarațiilor sale din ultimele luni.

Propunerea a fost prezentată ca o soluție pentru reducerea diferențelor economice dintre țările UE, dar a fost întâmpinată cu rezistență în principal de către Germania, care preferă reforme structurale și discipline fiscale riguroase în locul unor mecanisme mutuale de împrumut.

Germania refuză propunerea: “Este impracticabilă și periculoasă pentru stabilitatea UE”

Guvernul german, printre principalii politicieni care se opun acestei idei, a transmis ferme că nu susține crearea unui fond comun de împrumuturi decât dacă vor fi îndeplinite anumite condiții stricte. Friedrich Merz, noul cancelar al țării și lider al formațiunii CDU, a declarat clar: “Nu vom susține această propunere în forma actuală. Soluțiile actuale trebuie să fie consolidate și ajustate, nu înlocuite cu scheme de credit mutual care pot crea riscuri suplimentare pentru toți”.

Această poziție reflectă îngrijorarea Berlinului privind pericolul ca asemenea mecanisme, dacă sunt adoptate fără reforme solide, să devină o povară pentru contribuabilii germani sau să ducă la creșterea inflației și a datoriilor publice. În plus, există temeri legate de faptul că astfel de instrumente ar putea reduce responsabilitatea fiscală a statelor, destabilizând întregul sistem european.

Impas în negocieri și sfârșitul visului unui Fond de Solidaritate Europeană

Dezbaterile au fost deja intense în contextul pregătirilor pentru summitul de joi, când liderii UE se vor reuni pentru a discuta despre angajamente financiare și reforme structurale. Între timp, alte state, precum Italia și Spania, au exprimat deschidere față de ideea unui mecanism de solidaritate mai puternic, dar condiționat de reforme și de respectarea unor standarde fiscale stricte.

Un oficial european de rang înalt, sub anonimat, a explicat: “Este o chestiune de echilibru delicat. Fruntașii europeni trebuie să decidă dacă vor să pună bazele unei uniuni fiscale autentice sau să păstreze modelul actual, mai conservator, pentru a evita riscuri financiare majore”.

Respingerea germana nu este o surpriză, având în vedere poziția fermă a Berlinului față de gestionarea responsabilă a bugetelor naționale, dar complică și mai tare procesul de unitate economică europeană. În timp ce Macron și alte capitale susțin ideea unei union fiscal-credite pentru a face față mai eficient crizelor viitoare, în Germania argumentează că solidaritatea trebuie să fie echilibrată cu responsabilitatea individuală.

Ce urmează pentru viitorul integratei europene?

Liderii europeni se află acum în fața unui impas, unde vor trebui să găsească un compromis care să mulțumească toți stakeholderii, dar și să asigure stabilitatea financiară și disciplinele necesare. Summitul de joi promite să fie unul tensionat, pe măsura importanței deciziilor ce pot redefini modul în care Europa își gestionează crizele.

Pentru moment, perspectiva unei uniuni a împrumuturilor europene pare departe, iar resursele și alianțele se vor contura în zilele următoare. În timp ce anumite state își reafirmă pozițiile, o explicație clară și pragmatică a Bruxelles-ului va fi crucială pentru a evita scindări care ar putea submina și mai mult proiectul european.