Conform Economistul.ro: Cei mai mulți germani consideră China un rival sau un adversar, conform unui sondaj European Council on Foreign Relations (ECFR). Aproximativ 60% dintre susținătorii partidelor de coaliție din Germania, CDU/CSU și SPD, au această percepție, plasând Berlinul în fruntea scepticismului european față de Beijing.
Industria auto, sub presiune comercială
Industria auto germană se află în centrul tensiunilor comerciale dintre Germania și China. Berlinul navighează între protejarea producției interne și menținerea relațiilor economice esențiale cu Beijingul. Analiza ECFR indică pierderea a circa 420.000 de locuri de muncă în industria prelucrătoare germană între 2019 și 2025, cu o continuare a declinului de aproximativ 10.000 de posturi pe lună. Producătorii auto germani resimt cel mai acut presiunea, pierzând teren atât pe piața chineză, cât și pe piețele internaționale în fața concurenței crescânde a companiilor chineze, în special în domeniul vehiculelor electrice.
Percepții europene divergente asupra Beijingului
Sondajul ECFR, realizat în mai 2026 pe 15 țări europene, inclusiv Germania, arată diferențe semnificative în percepția asupra Chinei. În timp ce în Germania predomină scepticismul, Italia și Spania prezintă o imagine diferită. În Italia, 56% dintre respondenți consideră China un partener necesar sau aliat, iar în Spania, proporția ajunge la 65%. Publicul francez se apropie mai mult de poziția sceptică germană. Cercetarea a inclus 19.481 de respondenți, dintre care 2.138 în Germania.
Politica germană: tranziție spre o abordare mai fermă
Rezultatele sondajului vin într-un context în care politica germană față de China este supusă unor presiuni economice tot mai mari. Deși anterior Berlinul a ezitat să susțină măsuri comerciale europene mai ferme, reticența sa începe să se diminueze. Mai multe țări europene, precum Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania, au cerut recent Comisiei Europene măsuri mai stricte și utilizarea mai rapidă a instrumentelor de apărare comercială împotriva Chinei. Germania nu s-a alăturat inițial acestui demers, dar acum acceptă prudent inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene.
În iunie 2026, Consiliul European a cerut accelerarea măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE, subliniind importanța tranziției curate și a decarbonizării. Potrivit analizei ECFR, sprijinul public din Germania pentru o abordare mai fermă oferă guvernului spațiul politic necesar.
Energia regenerabilă, o oportunitate de combinat
Susținerea publică pentru tranziția energetică rămâne puternică în Germania. 57% dintre respondenții germani susțin investițiile în energie regenerabilă și continuarea electrificării economiei. La nivel european, această proporție ajunge la 61%. Aceste date sugerează posibilitatea combinării tranziției energetice cu reducerea dependenței de furnizori chinezi. Dezvoltarea industriei europene în sectoare precum energia eoliană și bateriile ar putea preveni apariția unor noi dependențe.
Analiza subliniază că percepția publică din Germania asupra Chinei, coroborată cu deteriorarea situației industriale, ar putea permite guvernului să adopte măsuri mai ferme. Totuși, o separare rapidă a economiilor germană și chineză ar implica costuri semnificative pentru companii și consumatori. Ceea ce se conturează este o politică de reducere a riscurilor în sectoarele strategice, diversificarea furnizorilor și consolidarea capacităților industriale europene.
Recent, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre, un alt factor care complică relația bilaterală. Pentru Germania, relația cu Beijingul include acum comerțul, investițiile, concurența industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice, context în care o abordare europeană mai fermă pare să capete contur.
European Council on Foreign Relations este un think tank european independent. Analiza privind percepția Chinei în Germania a fost publicată la 6 august 2026 de Nele Anders și Nina Schmelzer, bazându-se pe un sondaj realizat în mai 2026.
Sursa: Economistul.ro
