Conform Economistul.ro: Germania se confruntă cu o creștere a scepticismului față de China, un sondaj al European Council on Foreign Relations (ECFR) relevând că 60% dintre susținătorii principalelor partide de guvernământ, CDU/CSU și SPD, consideră Beijingul un rival sau un adversar. Această percepție plasează Germania în fruntea celor 15 țări europene incluse în studiu în ceea ce privește neîncrederea față de China.
Industria auto, prinsă între protecționism și relații economice
Situația actuală vine pe fondul unor presiuni economice tot mai mari asupra politicii germane față de China. Industria auto, un pilon al economiei germane, este cea mai expusă acestor tensiuni. Producătorii chinezi câștigă cotă de piață atât pe plan intern, cât și pe piețele internaționale, punând presiune pe producătorii europeni.
Autorii analizei ECFR subliniază că industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, cu o tendință de scădere continuă de aproximativ 10.000 de posturi lunar. Această deteriorare economică pare să influențeze și atitudinea guvernului german, care ar accepta mai prudent inițiative menite să reducă dependențele de China și să protejeze industriile europene.
Sondajul ECFR, realizat în mai 2026 pe un eșantion de 19.481 de respondenți, dintre care 2.138 din Germania, arată o discrepanță notabilă față de percepția din sudul Europei. În Italia, 56% dintre respondenți consideră China un partener necesar sau un aliat, în timp ce în Spania, proporția ajunge la 65%. Publicul francez se apropie mai mult de poziția sceptică a germanilor.
Dinamica politică și tranziția energetică
Aceste rezultate sugerează că guvernul german ar putea avea spațiu politic suficient pentru a adopta o poziție mai fermă față de dependențele economice de China, fără a se confrunta cu o reacție negativă majoră din partea electoratului. Totuși, atitudinea față de China nu implică o respingere a tranziției energetice.
În Germania, 57% dintre respondenți susțin investițiile în energie regenerabilă și continuarea electrificării economiei. La nivelul celor 15 țări analizate, acest sprijin ajunge la 61%. Această dublă susținere oferă posibilitatea combinării tranziției energetice cu reducerea dependențelor de furnizori chinezi, prin sprijinirea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și bateriile.
Analiza ECFR avertizează împotriva amânării deciziilor, argumentând că deteriorarea competitivității industriale ar putea genera costuri politice pentru guverne. Contextul actual german include comerțul, investițiile, concurența industrială, dar și riscuri legate de securitatea infrastructurilor și tehnologie.
În luna martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități și persoane implicate în atacuri cibernetice, printre acestea numărându-se și două companii din China.
Sursa: Economistul.ro
