Consiliul Local al Sectorului 1 a decis recent să își consolideze controlul asupra gestionării contractelor de închiriere pentru locuințele sociale destinate persoanelor vulnerabile, modificând astfel sistemul actual de administrare. Decizia a fost adoptată cu 25 de voturi pentru și o abținere, urmând să transfere atribuțiile legate de încheierea, derularea și încetarea acestor contracte de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) către o structură specializată din cadrul primăriei, direct sub responsabilitatea primarului George Tuță.

Această mutare de autoritate va face ca gestionarea efectivă a contractelor și a relației cu chiriașii să fie realizată de Serviciul Fond Imobiliar și Parcări, aflat în subordinea primarului PNL. În practică, noua structură va prelua responsabilitatea pentru întocmirea și administrarea contractelor de închiriere, calcularea chiriilor, monitorizarea plăților, precum și inițierea procedurilor de reziliere în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către beneficiari. Astfel, primăria va avea un control mai strict asupra acestor relații, inclusiv asupra recuperării eventualelor restanțe.

În același timp, DGASPC Sector 1 își va păstra rolul în procesul de atribuire a locuințelor sociale. Instituția va continua să primească și să verifice cererile, să gestioneze dosarele solicitanților și să participe activ la procesul de selecție, asigurând și suportul tehnic pentru comisia care stabilește lista de priorități. De altfel, toate dosarele și contractele în derulare vor fi transferate noii structuri în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, pentru a asigura o tranziție cât mai lină.

Această reorganizare a fost justificată oficial prin necesitatea clarificării atribuțiilor administrative, având în vedere recentele schimbări din DGASPC Sector 1. În plus, autoritățile locale urmăresc să intensifice controlul asupra sistemului de locuințe sociale, care în contextul actual include și un număr redus de apartamente disponibile față de solicitările primite. Conform datelor publicate, peste 1.900 de oameni au depus cereri pentru o locuință socială, însă mai sunt încă doar 61 de apartamente libere, ceea ce relevă o situație tensionată și o cerere urgentă în această zonă.

Situația din Sectorul 1 nu este un caz izolat. În ultimii ani, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, în timp ce capacitatea de acoperire a fost extrem de limitată. Potrivit unui raport al organizației Active Watch, în perioada 2010-2022, Primăria Sector 1 a reușit să acopere doar 7,7% din cele peste 26.000 de cereri înregistrate pentru apartamente sociale. În plus, instituția a achiziționat 215 apartamente pentru a le integra în circuitul social, dar rămâne mult peste cerere.

Între timp, anumite cazuri din Otopeni ilustrează o altă dimensiune a problemelor din sistemul de locuințe sociale. În documentare recente, jurnaliștii au descoperit că unele apartamente sociale din oraș sunt ocupate de apropiați ai actualului primar, de membri ai administrației sau de personal din entourage-ul politic. Chiriile lunare în aceste cazuri sunt subvenționate în mod semnificativ, cu sume mici, de sub 160 de lei, față de chirii comerciale care pot ajunge între 2.500 și 3.500 de lei pe lună pentru apartamente similare.

Astfel de practici generează critici dure din partea societății civile și a experților, care atrag atenția asupra riscului de abuz și a modului în care sunt gestionate resursele publice. O situație mai veche, dar încă relevantă, relevă faptul că autoritățile locale din Otopeni au prioritizat unele interese politice sau personale, limitând accesul real al celor vulnerabili la locuințe sociale, în timp ce beneficiarii de lux iau locuințe subvenționate fără a avea nevoie de sprijin real.

Schimbările recente în Sectorul 1 și în alte localități indică necesitatea de a reformula modul în care se gestionează aceste resurse, dar și de a asigura transparență și o repartizare corectă a locuințelor sociale. În timp ce autoritățile din București încearcă să stranguleze deficitul de locuințe și să eficientizeze procesul, multiple provocări încă persistă, iar problemele rămân complexe și adesea dependente de factorii politici și de interese locale. În timp ce aceste ajustări administrative se implementează, rămâne de văzut dacă sistemul va putea deveni mai corect și mai echitabil pentru toți cei aflați în nevoie.