Creierul uman face pași importanți în controlarea directă a tehnologiei, permițând persoanelor cu paralizie să scrie pe un computer gândindu-se la cuvinte, fără a fi nevoie de mișcări fizice. Un studiu recent publicat în Nature Neuroscience prezintă un sistem interfață creier-calculator (BCI) care transformă intențiile cerebrale în acțiuni digitale, oferind o nouă speranță pentru cei afectați de paralizie severă.
Pentru mulți oameni, scrierea este o activitate automată. Însă, pentru cei cu paralizie, comunicarea poate fi o luptă constantă. Tehnologiile existente, bazate pe urmărirea mișcărilor ochilor, pot fi lente și greu de utilizat în timp. Noul sistem BCI reprezintă un pas important pentru a reduce această diferență, oferind o metodă de comunicare mai rapidă și eficientă.
Cum funcționează interfața creier-calculator
Implantul BCI, dezvoltat de cercetători, este compus din microelectrozi, senzori minusculi plasați în cortexul motor, zona creierului responsabilă de controlul mișcărilor. Acești senzori detectează intenția de a mișca, nu mișcarea propriu-zisă, transformând semnalele cerebrale în comenzi digitale. Participanții la studiu au fost capabili să scrie pe o tastatură virtuală pur și simplu gândindu-se la litere.
Eforturile pentru a comunica pot fi epuizante pentru persoanele cu paralizie. Sistemul BCI reduce efortul depus, transformând intenția de a comunica într-o acțiune concretă. Edward Chang, neurochirurg la Universitatea din California, San Francisco, a descris rezultatele ca fiind un „progres tehnic important”. Sistemul se apropie de viteze utile în comunicarea din viața reală.
Viteze comparabile cu tastarea normală
Unul dintre participanții la studiu, paralizat de la gât în jos, a atins viteze de până la 47 de caractere pe minut, cu o acuratețe de 81%. Celălalt participant, care suferea de scleroză laterală amiotrofică (SLA), a scris până la 110 caractere (22 de cuvinte) pe minut, cu o acuratețe de 95%. Această viteză este comparabilă cu cea a unei persoane fără paralizie care tastează pe un dispozitiv mobil. Diferențele de performanță pot fi explicate prin numărul de electrozi utilizați și afecțiunile specifice ale fiecărui participant.
Justine Jude, unul dintre autorii studiului, a menționat că decodificarea mișcărilor degetelor este doar un prim pas către restabilirea unor mișcări mai complexe, existând încă loc pentru îmbunătățiri.
Progrese și provocări
În pofida progreselor înregistrate, tehnologia nu este încă perfectă. Studiul a inclus doar doi participanți, iar procedura de implantare este invazivă. Viteza este crucială, deoarece participarea naturală la o conversație depinde de rapiditatea comunicării.
În martie 2026, China a fost prima țară care a aprobat pentru uz comercial un dispozitiv BCI implantabil destinat persoanelor cu paralizie.
