Gabriel Zbârcea, avocat și fost consilier de stat, și-a făcut publica poziția în fața unei serii de critici și acuzații de natură juridică și morală, în contextul actualelor tensiuni din mediul online și al spațiului public românesc. Într-un document oficial, el invocă dreptul la libertatea de exprimare, fundament în orice democrație, și angajamentul profesional de a respecta normele jurnalistice și civile.

Apărarea libertății de exprimare în fața presiunilor sociale

„Subsemnatul, Gabriel Zbârcea, în temeiul restricțiilor prevăzute de art. 10 alin. (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare”, precizează în declarația sa, reafirmând, astfel, dreptul fundamental de a-și exprima punctul de vedere, chiar și atunci când acestea contravin opiniei generale sau atrag critici vehemente.

Această poziție vine în contextul în care Zbârcea a devenit ținta unor discuții aprinse pe rețelele sociale, după o declarație sau un articol de opinie. În societatea românească actuală, unde tensiunile și polarizarea sunt la cote înalte, orice exprimare care depășește linia convențională poate deveni subiect de controverse sau chiar de sancționare morală și socială.

Respectul pentru normele deontologice și legale ale profesiei de jurnalist

Pe lângă referirea la dreptul la libertate de exprimare, avocata invocă și respectarea Codului deontologic al jurnalistului, art. 1 – 10, precum și prevederile Codului Civil. „b) Limitelor de exprimare prevăzute în Codul deontologic al jurnalistului (art. 1 – 10 din Codul deontologic al jurnalistului), precum și cele prevăzute de Codul Civil (art. 70 – 75 Cod Civil);” – notează Zbârcea, menționând că în exercițiul activităților sale se peferește de limitele impuse de legislație și normele profesionale.

Este, așadar, un semnal de alarmă pentru mediul jurnalistic și pentru opinia publică, în condițiile în care discursurile hiper-partizane și informațiile scoase din context au pus tot mai mult presiune pe cei care încearcă să păstreze echilibrul și să respecte regulile profesionale. Gabriel Zbârcea subliniază, totodată, respectul față de normele civice și de statutul de avocat, implicând faptul că orice exprimare trebuie să fie responsabilă și legal justificată.

Contextul social și necesitatea dialogului calm și informat

Separat de aceste declarații, situația actuală din România reflectă o societate în care dezbaterile publice sunt tot mai acide, iar pozițiile defendere libertatea de exprimare adesea sunt interpretate ca atacuri sau provocări. La rândul său, Zbârcea pare să insiste că ordinul de a-și apăra drepturile în fața insistentei critici reprezintă o dovadă de maturitate civică și profesională.

În ultimii ani, legislația europeană și națională a consolidat protecția libertății de exprimare, dar a stabilit și limite clare în privința discursului instigator la ură, defăimare sau denigrare. În acest context, declarațiile avocatului pot fi interpretate ca o reafirmare a importanței echilibrului între dreptul de a spune ceea ce gândim și responsabilitatea de a nu afecta integritatea și demnitatea altor indivizi.

Perspectiva de viitor și impactul asupra mediului civic

Declarațiile lui Gabriel Zbârcea aduc în prim-plan o temă de actualitate extrem de relevantă în societatea românească: cum se poate păstra libertatea de exprimare în condițiile în care orice opinie devine subiect de etichetare, intimidare sau cenzură vodevă? Într-un peisaj în care informațiile circulă cu rapiditate, iar opiniile sunt adesea influențate de interese politice sau economice, chiar și cei mai impartiali pot fi împinși spre auto-cenzură.

Ultimele evoluții juridice și sociale indică o nevoie acută de dialog și clarificări, pentru a evita ca libertatea de exprimare să fie confundată cu libertatea de a disemina informații dăunătoare, sau cu o invocare a drepturilor personale pentru a deturna discuțiile constructive. În acest sens, declarațiile lui Gabriel Zbârcea pot fi văzute ca un apel pentru respectarea normelor și a echilibrului între drepturi și responsabilități, într-o societate tot mai complexă și polarizată.

Pe măsură ce dezbaterile continuă, rămâne de urmărit modul în care actorii sociali și juridici vor găsi să armonizeze aceste principii, pentru a construi un climat al dialogului sănătos, respectuos și fundamentat pe norme clare.