Avionul de luptă fără pilot „Fury”, dezvoltat de startup-ul american Anduril, a efectuat la sfârșitul lunii octombrie primul său zbor de test, marcând un pas important în evoluția programului militar de drone autonome. Acest eveniment demonstrează avansul în crearea unor „colegi de luptă” autonomi pentru avioanele cu pilot, menite să sprijine forțele aeriene, reducând riscul pentru piloți umani.

Testul aeronavei YFQ-44A, denumită oficial „Fury”, a fost realizat într-un mod „semi-autonom”. Prototipul a urmat un plan de misiune și a navigat în aer singur, adaptându-se la condițiile impuse, dar fiind controlat și supravegheat de un operator uman. În timpul zborului, aeronava și-a controlat altitudinea, viteza și traiectoria, iar un buton de intervenție rapidă — „kill switch” — a fost disponibil pentru întreruperea instantanee a misiunii, conform comunicatului companiei Anduril.

Între timp, Forțele Aeriene ale SUA consideră această dezvoltare un pas clar spre utilizarea aeronavelor autonome în misiuni complexe. Astfel, dronele colaborative, denumite CCA (Collaborative Combat Aircraft), zboară alături de avioane cu pilot pentru a asigura prioritatea în identificarea și atacarea țintelor. Rolul „Fury” este să zboare înainte, să devină primele vizibile și să angajeze ținte, protejând astfel viețile piloților umani și sporind eficiența misiunilor.

Costurile de producție sunt aparent reduse, fiind proiectate piese fabricate în numeroase locații din SUA, de la trenul de aterizare până la motor. Aceasta permite fabricarea în serie a dronelor, reducând semnificativ cheltuielile și facilitând pierderea în luptă fără consecințe financiare majore, în concordanță cu strategia noilor tehnologii militare.

De asemenea, compania a subliniat că, deși dronele devin mai autonome, controlul deciziilor critice, inclusiv utilizarea forței letale, rămâne responsabilitatea umană. În acest mod, se încearcă echilibrarea progresului tehnologic cu preocupările etice și de siguranță.

Totodată, nu doar americanii lucrează la dezvoltarea drone autonome. Alți producători, precum General Atomics, au prezentat recent modele proprii, însă pentru startup-ul Anduril, provocarea majoră este rivalitatea cu țări precum China, care urmăresc accelerarea propriului dezvoltării de arme autonome. Faptul că „Fury” a trecut de la concept la zbor în mai puțin de 18 luni indică o accelerare a programului.

În final, progresul în tehnologia dronei fără pilot indică o tendință clară spre utilizarea armamentului autonom, dar controlul uman și inițiativa morală rămân componente esențiale. Menținerea informării continue și monitorizarea evoluției acestor tehnologii sunt cruciale pentru o abordare responsabilă a viitorului militar autonom.