Franţa se pregăteşte pentru o serie de greve şi demonstraţii programate pentru miercuri, sub denumirea de mişcarea „Blocăm totul”. Aceste acţiuni au loc în contextul nemulţumirii generale faţă de preşedintele Emmanuel Macron şi guvernul său, care şi-a anunţat demisia după ce premierul Francois Bayrou a pierdut luni un vot de încredere în parlament pentru un plan de austeritate mai puţin popular, relatează agenţii de presă internaţionali.

Mișcarea „Blocăm totul”, lansată pe reţelele sociale, se previzionează a se manifesta prin sute de acţiuni, în oraşe mari, dar și în localități mai mici. Participanţii includ muncitori din transport, industrie și logistică, elevi, studenţi și alte categorii, iar aceste manifestații au fost iniţial promovate de grupuri de extremă dreaptă, dar ulterior au fost adoptate și de sindicate și de susţinători ai stângii, mai ales de cea radicală. Nemulţumirea faţă de inegalităţile sociale şi planurile de austeritate ale guvernului demis au amplificat opoziţia faţă de lideri politici, în special faţă de Macron, care se consideră un politician centrist liberal, aşa cum transmite şi o agenţie de ştiri.

Un participant la protest, un ghid turistic în vârstă de 43 de ani, a explicat: „Sunt furios pe sistemul politic francez, care favorizează corporaţiile mari, miliardarii foarte bogaţi şi limitează drepturile cetățenilor de rând, cei care întrețin funcționarea țării.”

Lipsa unui lider dominant și organizarea spontană pe social media fac dificilă prevederea modului în care va evolua protestul, care amintește într-un anumit fel de manifestaţiile „vestelor galbene” din 2018-2019. În timp ce participarea la proteste și greve anunțate, inclusiv cele din aeroporturi și la blocaje rutiere, există, autoritățile de ordine intenționează să intervină pentru a evita blocajele și arestări ale celor implicați. Poliţia de la Paris a mobilizat peste 80.000 de poliţişti și jandarmi pentru a gestiona situația, anticipează presa.

În acelaşi timp, Emmanuel Macron, care se confruntă cu cel mai scăzut nivel de aprobare de când a ajuns la conducere în 2017, intenționează să numească rapid un nou premier. Asta după ce a acceptat marți demisia lui Francois Bayrou, iar luni parlamentul a respins un vot de încredere pentru un plan de austeritate de 44 de miliarde de euro, ceea ce a aruncat din nou Franța într-o criză politică și bugetară.

Macron se află din nou în fața provocării de a găsi un premier capabil să supraviețuiască într-un context parlamentar fragmentat, împărțit în trei tabere politice: stânga, centru-dreapta și extrema dreaptă. Cu un deficit bugetar anticipat la 5,4% din PIB pentru acest an, Franţa are nevoie de măsuri de austeritate, iar guvernul destituit estima că, prin planul de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro, deficitul va scădea la 4,6% în anul următor. Planul a urmărit, de asemenea, reducerea deficitului la 2,8% din PIB în 2029, sub limita de 3% impusă de Uniunea Europeană prin Pactul de Stabilitate și Creștere.



Sursa articol