Un scandal de proporții planează asupra proiectului de modernizare a Gării de Nord, unul dintre cele mai importante sisteme feroviare din București și, implicit, din țară. În timp ce autoritățile se laudă cu avansuri în reabilitarea unei infrastructuri istorice și funcționale, aspecte legate de performanța firmelor contractate ridică semne de întrebare. Divergențele privind modul în care sunt gestionate lucrările și întârzierile semnificative în anumite faze ale proiectului aduc în prim-plan problemele din sectorul public-privat și fragilitatea sistemului de control.

Firma GDO MOV Impex, cu performanțe contestate

Una dintre cele două companii implicate în procesul de modernizare a Gării de Nord, GDO MOV Impex, a fost recent pusă sub lupă pentru modul în care și-a onorat obligațiile contractuale. Contractul inițial prevedea termene clare pentru finalizarea anumitor etape, însă firma a adunat întârzieri de aproape un an în derularea lucrărilor. Potrivit unui document recent, la Etapa 1, specializată pe proiectare, compania a întârziat cu 168 de zile, iar penalizările aplicate au fost minore, în valoare de doar 45.888 de lei (aproximativ 8.000 de euro). Însă situația devine mai complicată: deși performanța nu a fost cea așteptată, CFR a ales să rezilieze contractul în septembrie 2024, chiar dacă proiectul se afla la 97% din finalizare.

Rezilierea a fost, însă, doar o etapă în proces. În ciuda deciziei, firma a continuat să lucreze pe banii proprii și a finalizat toate lucrările restante la sfârșitul anului 2024. „Deși contractul fost reziliat unilateral de către Beneficiar la data de 03.09.2024, din motivul nefinalizării lucrărilor în termenul contractual stabilit și asumat de către părți, Executantul și-a asumat voluntar continuarea lucrărilor pe cheltuiala proprie, până la finalizarea acestora, fără a formula pretenții financiare pentru lucrările executate ulterior datei rezilierii”, se arată într-un comunicat oficial. Reprezentanții CFR îl asigură pe public că toate lucrările executate după rezilierea contractului au fost verificate și au corespuns din punct de vedere tehnic și calitativ, fără a afecta funcționalitatea infrastructurii.

Proiectul de modernizare: trei faze, un progres încă timid

Proiectul de modernizare a Gării de Nord a fost împărțit în trei faze majore, menite să transforme stația într-un hub feroviar modern și sigur. În prezent, doar faza unu, axată pe consolidare, fațade, instalații și finisaje ale spațiilor publice, a fost atribuită, urmând să dureze aproximativ 63 de luni, între februarie 2024 și iunie 2029. Motivul pentru această durată extinsă ține de complexitatea intervențiilor, mai ales că Gara de Nord este clasată ca monument istoric, ceea ce impune stricte proceduri de consolidare și intervenție.

Durata proiectului nu a fost aleasă întâmplător. Potrivit CFR, complexitatea ridicată a lucrărilor și necesitatea menținerii operationalității transportului public au condus la o planificare cu termene mai lungi. La finalul perioadei de lucru, traficul feroviar nu va fi suspendat în totalitate; echipele au planificat modul de lucru astfel încât să asigure continuitatea activităților, deși vor fi devieri temporare ale fluxurilor de călători și schimbări în programul feroviar.

În pofida acestor eforturi, proiectul a fost criticat pentru întârziere și pentru modul în care au fost gestionate aspectele legate de termene. Autoritățile promit că informațiile despre eventuale devieri și modificări vor fi comunicate în avans, pentru a minimiza disconfortul publicului.

Un proces în continuare, cu perspective de evoluție

Reabilitarea Gării de Nord rămâne o prioritate pentru autorități, având în vedere rolul său strategic pentru rețeaua de căi ferate a țării. Cu toate că întârzierile și conflictele contractuale nu pot fi ignorate, autoritățile speră ca, odată finalizate, lucrările să asigure un spațiu modern, sigur, și mai eficient pentru milioanele de călători care tranzitează anual cea mai importantă stație feroviară a României. Cu toate provocările din trecut și avantajele aduse de tehnologiile moderne, cercetările în domeniu continuă, iar proiectul Gării de Nord poate deveni, în sfârșit, un exemplu de succes pentru infrastructura publică din România.