Inteligența artificială (AI) devine o componentă esențială a vieții de zi cu zi, fiind integrată în tot mai multe domenii. România face progrese semnificative în adoptarea acestei tehnologii, aflându-se la mijlocul clasamentului mondial, conform unei analize publicate recent de Financial Times. Această situație evidențiază interesul crescut al populației pentru noile tehnologii, dar și existența unui decalaj față de cele mai avansate state în domeniu.

În timp ce Emiratele Arabe Unite conduc topul cu o rată de adopție de 59% din populație, România se situează în zona de mijloc a clasamentului european. La nivel global, peste 18 miliarde de mesaje sunt trimise către ChatGPT în fiecare săptămână, semn că ritmul de integrare a AI în activitățile cotidiene crește rapid. Acceptarea și utilizarea acestor instrumente au influențat modul în care oamenii lucrează, învață și iau decizii zilnic.

Potrivit economist-șef Ronnie Chatterji, AI servește în principal ca instrument de sprijin decizional. Cei mai mulți utilizatori apelează la AI pentru redactare, traduceri rapide, analiză de date sau recomandări, reflectând o orientare profesională clară. Pentru companii, astfel de tehnologii precum Claude sau Copilot sunt utilizate pentru automatizări și optimizare a fluxurilor de lucru.

România participă activ la valul european al adoptării AI, însă există obstacole importante. Conform unui raport al AI for Good Lab, 15% din populația activă mondală folosește regulat inteligența artificială. Utilizarea tehnologiei crește proporțional cu performanța economică a țării, însă decalajul digital între urban și rural persistă. În marile orașe, utilizarea AI în educație și afaceri devine tot mai frecventă.

Astfel, mai mulți români folosesc AI pentru sarcini variate: planificarea vacanțelor, gestionarea finanțelor, redactare de mesaje sau consultanță profesională. Între timp, guvernele și instituțiile de învățământ din țară încep să integreze noțiuni și aplicații AI în programă, dar zonele mai defavorizate întâmpină dificultăți din cauza infrastructurii și a nivelului de alfabetizare digitală.

Transformarea digitală influențează și viața personală, AI fiind folosit pentru organizare, recomandări culinare sau decizii legate de stil de viață. Ecuația a fost completată de exemple din alte țări, precum Emiratele Arabe Unite, unde AI este deja integrată în procesul legislativ și educațional.

Pentru România, participarea tot mai activă la aceste tendințe indică o evoluție naturală spre integrarea mai profundă a AI, atât în domeniul public, cât și în cel privat. Deși progresul este evident, următorii pași depind de dezvoltarea infrastructurii și de creșterea accesului la tehnologie în toate zonele țării.

Este important ca interesul pentru inovație și monitorizarea evoluției AI să fie constante. Într-un peisaj tehnologic în continuă schimbare, informarea continuă asigură o adaptare eficientă și responsabilă la noile realități digitale.