Conform Playtech.ro: Facturile la energie electrică ar putea crește semnificativ în lunile următoare, riscul fiind accentuat de o potențială criză a gazelor în sezonul rece și de seceta prelungită. Chiar dacă specialiștii consideră că o creștere generalizată este puțin probabilă, anumite componente ale prețului final ar putea pune presiune pe buzunarele consumatorilor.
Prețul energiei cumpărate de furnizori reprezintă doar o parte din costul final facturat consumatorilor. Acesta este influențat și de alte elemente precum costurile de profilare și dezechilibre, tarifele de transport și distribuție, certificate verzi, contribuția pentru cogenerare și TVA. Într-un scenariu pesimist, o energie achiziționată la un preț de aproximativ 800 de lei/MWh ar putea conduce la un cost final de 1,6-1,7 lei/kWh. Aceasta ar reprezenta o majorare de peste 40% față de un preț de referință de 1,2 lei/kWh, calculat în cazul Hidroelectrica.
Riscul crizei de gaze și efectul secetei
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, anticipează că o creștere generalizată de preț este puțin probabilă, având în vedere ponderea limitată a energiei produse de Complexul Energetic Oltenia în mixul energetic. Totuși, el estimează o scumpire cuprinsă între 3-5% în situația optimistă și peste 15% în cea pesimistă.
Problema majoră ar putea apărea odată cu venirea sezonului rece. Chisăliță consideră că o criză a gazelor în iarnă este „aproape garantată”, pe fondul tensiunilor internaționale, al problemelor cu exporturile de gaze naturale lichefiate din Qatar și al nivelului redus al rezervelor europene. Depozitele de gaze din Europa se află la puțin peste 50%, un nivel considerat scăzut pentru această perioadă. Astfel, o creștere a prețului gazelor ar afecta nu doar gospodăriile cu centrale individuale, ci și producția de energie electrică și agent termic, transmițând presiunea către facturile de curent și căldură.
Pe lângă criza gazelor, România se confruntă cu o altă vulnerabilitate: nivelul scăzut al apei. Continuarea secetei ar putea lăsa lacurile de acumulare cu rezerve reduse înaintea iernii, limitând astfel capacitatea hidrocentralelor de a produce energie ieftină în perioadele de consum maxim. Acest scenariu ar face sistemul energetic mai dependent de centralele pe gaze, cărbune, importuri și de producția regenerabilă, aceasta din urmă fiind, la rândul ei, dependentă de condițiile meteorologice.
Sursa: Playtech.ro
