Inteligența artificială devine rapid un element esențial al cotidianului, schimbând fundamental modul în care oamenii procesează informația, iar ritmul de extindere a tehnologiei impresionează chiar și cei mai sceptici. Deși alarma șomajului în masă a fost adesea adusă în discuție, economiștii avertizează că riscurile pe termen lung ale AI sunt mai subtile și mai complexe decât pare la prima vedere.

Impactul AI asupra locurilor de muncă: o schimbare graduală, nu o invazie imediată

În ciuda progreselor remarcabile, precum cele aduse de ChatGPT și alte instrumente de inteligență artificială, ratele de ocupare în cele mai mari economii ale lumii rămân ridicate. În Uniunea Europeană, șomajul aproape că atinge minime istorice, iar în Statele Unite și Regatul Unit, indicatorii din piața muncii indică o stabilitate similară perioadelor de boom economic din trecut. Economiștii explică această situație printr-un fenomen cunoscut: tehnologia dispune nu doar de capacitatea de a elimina anumite locuri de muncă, ci și de a crea altele noi, într-un ciclul de adaptare și reinventare a sectorului ocupational.

Istoria ne arată că evoluția tehnologică nu a fost niciodată un proces forțat sau instantaneu. În secolul al XIX-lea, automatizarea agriculturii a condus la reducerea drastică a forței de muncă din ferme, însă totodată a impulsionat industrializarea și a generat apariția unor industrii complet noi. La fel, chiar dacă bancomatele au fost văzute ca potențial înlocuitor pentru casieri, experiența a demonstrat contrariul: sucursalele bancare s-au extins, iar rolurile și skill-urile necesare au evoluat, nu au dispărut.

AI: o transformare lentă, dar profundă

Deși se vorbește despre AI ca despre o revoluție, realitatea este că schimbarea se petrece pe măsură, într-un mod similar cu răspândirea computerelor sau internetului în trecut. În loc să fie o disruptie bruscă, evoluția AI favorizează o tranziție treptată, în timp ce angajații și companiile încep să înțeleagă și să integreze noile tehnologii.

Companiile adesea utilizează AI ca explicație pentru reducerile de personal, însă această decizie nu e întotdeauna dictată de tehnologie, ci mai degrabă de strategii de reducere a costurilor. În același timp, responsabilitatea și valoarea AI-ul pot fi amplify și în domenii precum radiologia. La început, se spunea că algoritmii vor înlocui radiologii, însă acum aceste specialiști folosesc AI pentru a-și crește eficiența, păstrând totodată judecata umană, considerată a fi încă indispensabilă.

Riscul diviziunilor economice și ce înseamnă pentru societate

Îngrijorarea majoră nu se referă doar la pierderea locurilor de muncă, ci și la modul în care beneficiile generate de AI vor fi distribuite. Cercetări recente indică faptul că cei foarte calificați, precum profesioniștii în tehnologii de vârf și antreprenorii, profită cel mai mult de pe urma acestei evoluții. În schimb, un segment larg de muncitori se confruntă cu dificultăți în a valorifica avantajele AI, având rezultate mai slabe în creșterea productivității sau a veniturilor.

Această dinamică ar putea accentua și mai mult inegalitățile economice, creând o clasă restrânsă de indivizi care controlează atât tehnologia, cât și resursele generate, în timp ce o masă de muncitori rămâne blocată în joburi cu slabă productivitate. În această perspectivă, capabilitatea de a folosi AI eficient devine o competență esențială, iar diferența dintre cei care prosperă și cei dezavantajați se va adânci.

Pentru a evita o societate divizată, oamenilor trebuie să li se ofere sprijin pentru adaptare

Potrivit economistului Renaud Foucart, provocarea adevărată a AI nu constă doar în tehnologie în sine, ci în modul în care societatea gestionează această tranziție. “Societățile trebuie să se concentreze pe a asigura că lucrătorii folosesc AI pentru a-și îmbunătăți competențele, nu pentru a deveni subordonați mașinilor”, afirmă el.

Istoria ne-a învățat că tehnologia, în cele din urmă, crește nivelul de trai, însă drumul până acolo poate fi accidentat și plin de provocări. În timp ce AI continuă să avanseze și să-și extindă influența, o întrebare rămâne critică: cum putem asigura că beneficiile democratice ale acestei revoluții tehnologice vor fi distribuite echitabil, evitând o societate profund divizată? Răspunsul depinde din ce în ce mai mult de modurile în care investim în educație și adaptare la noile cerințe ale unui viitor dominat de inteligența artificială.