Europarlamentarul Gheorghe Piperea, membru al partidului AUR, a anunțat recent intenția sa de a se retrage din politică până în 2025, însă amenințările sale față de instituțiile europene au readus în prim-plan tensiunile generate de influența externă asupra proceselor democratice din România. Într-o postare pe Facebook, juristul și politicianul a declarat că va iniția interpelări și rezoluții în Parlamentul European pentru a sancționa ceea ce el consideră a fi “comportament anti-democratic” din partea Comisiei Europene și a altor organisme europene, acuzate de cenzură online și de implicare în alegerile din 2024 din România.

Contextul acestei declarații intervine pe fondul unui raport recent al legislativului SUA, în care se atrage atenția asupra metodologiilor de cenzură și manipulare online, inclusiv în state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. Raportul critică influențele externe și argumentează că anumite echipe de la Bruxelles au adoptat măsuri ce pot echivala cu încălcarea principiilor democratice și ale libertății de exprimare. Reacția lui Piperea survine într-un moment în care dezbaterile despre influența străină asupra alegerilor și a mediului digital din Europa sunt din ce în ce mai intense.

Tensiuni între AUR și Bruxelles

AUR, partidul de extremă dreaptă cunoscut pentru pozițiile sale anti-UE și pentru promovarea intereselor naționale, a fost adesea criticat pentru discursurile și acțiunile sale percepute ca fiind anti-europene. Acum, afirmațiile lui Piperea riscă să intensifice această tensiune, deschizând un nou front în dezbaterea despre autonomia națiunilor în fața influențelor externe. În mod special, declarațiile sale au fost percepute ca un semnal de alarmă asupra posibilelor presiuni pe care le vede ca fiind exercitate asupra sistemului legislativ și digital al României.

De altfel, reacțiile din partea oficialilor europeni nu s-au lăsat așteptate. În cadrul sesiunilor europene, avocații pentru valorile democratice au avertizat asupra riscului ca acuzațiile de intervenție externă să fie folosite pentru justificarea unor politici restrictive sau pentru a justifica măsuri de cenzură, atât în Europa, cât și în țara noastră. În acest context, consolidarea dialogului între Bruxelles și București devine mai mult decât o necesitate, fiind o condiție pentru menținerea stabilității și transparenței în procesul democratic.

Perspectiva viitoare și impactul declarațiilor lui Piperea

Deși anunțul retragerii din politică al lui Piperea fusese făcut anterior, declarațiile sale recente indică o intenție de a rămâne activ în arena publică, chiar dacă din afara sferei politice. El pare hotărât să folosească orice canal pentru a atrage atenția asupra a ceea ce numește “comportament autoritar” al unor ecouri europene, adresându-se în special parlamentarilor pentru a se opune acțiunilor percepute ca fiind împotriva intereselor naționale.

Planurile sale de a iniția interpelări și rezoluții în Parlamentul European pot avea impact asupra modului în care instituțiile europene gestionează relația cu statele membre și modul în care abordează libertățile digitale și ale exprimării în contextul alegerilor din 2024. Niciun oficial european nu a comentat încă direct, însă analistii politici spun că orice mișcare de acest tip trebuie interpretată în lumina unei panorame mai largi, în care tensiunile între valorile europene și interesele naționale devin tot mai accentuate.

Pe măsură ce perioada electorală se apropie, așteptările sunt ca astfel de declarații și manifestări să fie însoțite de dezbateri aprinse în Parlamentul European și la nivelul Parlamentului României. Într-o scenă politică fragilă, orice formă de intervenție externală sau percepută ca atare, riscă să alimenteze conflicte și să redefinească dinamicile dintre instituții și partide.