Criminalitatea cibernetică evoluează rapid, iar în 2023 apar noi metode de fraudare, între care și schemele de tip „virtual kidnapping”. Aceste escrocherii, amplificate de utilizarea repetată a imaginilor și videoclipurilor preluate de pe rețelele sociale, devin tot mai sofisticate și periculoase. În ultimii ani, autorii acestor fraude folosesc tehnologii avansate, inclusiv inteligența artificială, pentru a crea dovezi false convingătoare.

De la dezvăluirea FBI, se știe că aceste scheme de răpire virtuală exploatează frica și panica familiilor. Escrocii contactează victimele prin mesaje text, pretinzând că au răpit un membru al familiei. Pentru a-i convinge, trimit imagini și videoclipuri suspecte, preluate din surse publice și modificate digital pentru a părea autentice. Unele dintre aceste fraudes pot fi complet fabricate, în timp ce altele se bazează pe informații reale despre persoanele dispărute, folosite pentru șantaj.

Cum funcționează aceste escrocherii? Tactica este comparabilă cu vechile escrocherii „bunicul scam”, dar cu o tehnologie mult mai avansată. Autorii folosesc imagini și instrumente AI pentru a convinge victimele că persoana dispărută este în pericol. Fotografiile manipulate pot avea discrepanțe vizibile, precum tatuaje lipsă sau proporții corporale deformate, dar aceste detalii sunt adesea greu de observat în stadiile inițiale.

Victimele sunt adesea presate de timp, deoarece escrocii folosesc mesagerie temporară. Lipsa unei verificări amănunțite crește șansele ca reacțiile emoționale să devină iraționale. Pentru protecție, autoritățile recomandă evitarea furnizării de informații personale în situații de criză și verificarea identității persoanei în pericol. Este indicat să se realizeze capturi de ecran ale mesajelor și să se raporteze incidentul la centrele specializate, precum IC3, pentru o urmărire eficientă.

Pentru prevenție, se sugerează stabilirea unui cod de siguranță, cunoscut doar în familie, și contactarea directă a persoanei dispărute înainte de a trimite bani. În multe cazuri, victimele descoperă rapid adevărul, iar persoana dragă este teafără.

Fenomenul nu afectează doar indivizi. În ultimii ani, și companiile au fost ținta escrocheriilor, inclusiv cu angajați falsi formați și interviuri video manipulate cu ajutorul AI. Se estimează că astfel de fraude au produs cel puțin 88 de milioane de dolari în aproape șase ani, în cazul unor rețele suspecte.

Având în vedere că imaginile și tehnologia AI devin tot mai accesibile, fenomenul de „virtual kidnapping” continuă să crească în 2029. Este esențial ca populația să fie bine informată și atentă la aceste metode, iar monitorizarea evoluțiilor în domeniu rămâne crucială pentru reducerea riscurilor.