Conform StartupCafe: Economia României a înregistrat o contracție de 0,8% în primul semestru al anului 2026, iar în trimestrul al doilea, Produsul Intern Brut (PIB) a fost cu 0,4% mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Aceste cifre cresc probabilitatea ca România să încheie anul curent în recesiune, a estimat IULIAN LOLEA, economist-șef al Confederației Patronale Concordia.
În perioada aprilie-iunie 2026, economia a înregistrat o stagnare față de primele trei luni ale anului și o scădere de 0,4% pe seria brută, comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, potrivit datelor-semnal ale INS. Pentru întregul prim semestru al anului, PIB-ul a fost cu 0,8% mai mic față de perioada similară din 2025.
Evoluția economică sub așteptări
IULIAN LOLEA a declarat că rezultatele sunt ușor sub așteptările Confederației Patronale Concordia și subliniază creșterea probabilității unei contracții economice pe ansamblul anului 2026. „Datele privind creșterea economică în T2 2026 au arătat o evoluție slabă, cu o scădere față de aceeași perioadă a anului trecut de 0,4% pe seria brută și o stagnare față de trimestrul anterior. Această dinamică este în concordanță cu evoluția slabă a vânzărilor cu amănuntul, ceea ce arată că, cel mai probabil, consumul privat a fost cel care a condus la scăderea economiei”, a explicat LOLEA.
Economistul estimează în prezent că PIB-ul României ar putea scădea cu aproximativ 0,5% în 2026. „Este un rezultat ușor sub așteptările noastre, care întărește și mai mult posibilitatea unei recesiuni ușoare în 2026”, a adăugat IULIAN LOLEA. Această evaluare este în concordanță cu prognoza agenției Fitch Ratings, care, la începutul lunii august, a estimat o contracție economică de 0,6% pentru România în 2026, menținând ratingul suveran la BBB- cu perspectivă negativă.
Consumul, principalul factor de încetinire
Slăbirea consumului privat este indicată de Concordia ca fiind unul dintre principalele motive pentru evoluția negativă a PIB-ului. Modelul de creștere economică bazat predominant pe consum arăta semne de epuizare încă de la începutul anului. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) menționa în raportul său economic pentru România din primăvară o scădere a ritmului de creștere a PIB-ului de la 2,3% în 2023 la aproximativ 0,7% în 2025, consumul privat fiind deja în curs de slăbire din anul precedent. Concordia avertiza încă din luna iulie despre potențialul impact negativ al scăderii încrederii consumatorilor și al deteriorării sentimentului economic asupra vânzărilor și activității companiilor. Pentru firme, o perioadă prelungită de consum redus poate însemna vânzări mai mici, presiune asupra marjelor de profit și amânarea investițiilor, în special în sectoarele dependente de cererea internă.
Perspective pentru a doua jumătate a anului
Concordia se așteaptă la o evoluție mai bună în semestrul al doilea al anului 2026, susținută de scăderea inflației, o posibilă revenire a încrederii și, mai ales, de reluarea cheltuielilor publice și accelerarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Pentru întreg semestru, scăderea a fost de 0,8%. Pentru semestrul al doilea, ne așteptăm la o evoluție ușor mai bună, susținută atât de semnale de stabilizare, reducerea inflației către 6% în T3 și revenirea ușoară a încrederii firmelor și populației, cât și de factori concreți de creștere: reluarea cheltuielilor publice amânate din prima parte a anului și finalizarea PNRR, cu infuzie de fonduri europene”, a precizat LOLEA.
În aceste condiții, Concordia estimează că economia ar putea încheia anul cu o contracție de aproximativ 0,5%. Investițiile finanțate din fonduri europene au fost considerate, încă de la începutul anului, principalul factor ce ar putea compensa consumul slab. Erste Research estima în martie o accelerare a investițiilor în 2026, datorită volumului mare de fonduri europene disponibile și eforturilor autorităților de a maximiza absorbția acestora. Noile date subliniază însă importanța crucială a acestui impuls, economia riscând să nu poată compensa scăderea cererii interne fără o accelerare a investițiilor în ultimele luni ale anului.
Riscuri politice și fiscale
IULIAN LOLEA a subliniat că revenirea economică depinde nu doar de consum și investiții, ci și de stabilitatea politică și de continuarea reducerii deficitului bugetar. „Îmbunătățirea activității economice în S2 2026 depinde puternic și de condițiile externe, dar și de consolidarea încrederii odată cu numirea unui nou guvern. Totodată, este extrem de importantă continuarea eforturilor pentru ajustarea deficitului bugetar și pentru menținerea ratingului de țară. Acestea rămân condițiile esențiale pentru orice viitoare revenire a creșterii economice”, a afirmat economistul-șef al Concordia. Agenția Fitch Ratings a avertizat, la 1 august, că instabilitatea politică reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale a României și poate întârzia reformele necesare accesării fondurilor europene. Fitch estimează un deficit bugetar de aproximativ 5,9% din PIB în 2026 și consideră că riscurile pentru consolidarea fiscală rămân semnificative. Menținerea ratingului de țară în categoria „investment grade” este esențială pentru costul finanțării statului și, implicit, pentru condițiile de creditare în economie.
Sursa: StartupCafe
