Judecătorii Curții Constituționale se reunesc duminică pentru a evalua constituționalitatea legii privind creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților.

În cadrul unei ședințe programate pentru ora 13:00, cei nouă judecători vor analiza sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la proiectul de lege adoptat de guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului.

Aceștia revin la discuții după ce, pe 10 decembrie, au decis amânarea pronunțării asupra inițiativei legislative, într-un context în care în România se desfășurau proteste publice pe tema justiției, oglindind preocupările exprimate în dezvăluirile recente.

Votul din cadrul ultimei ședințe

Judecătorii CCR care vor decide asupra modificărilor legislative sunt aceiași care, în octombrie, s-au pronunțat cu un vot de 5 la 4 împotriva primei versiuni a legii privind pensiile magistraților. Aceasta a fost contestată tot de Înalta Curte, sub conducerea judecătoarei Lia Savonea.

Sursele indică faptul că cei cinci judecători favorabili sesizării de neconstituționalitate au fost: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc, în timp ce cei patru care s-au opus au fost: Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Decizia anterioară a fost motivată de nerespectarea procedurii legale, și anume absența avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Componența actuală a CCR

  • Simina Tănăsescu – Președinta CCR, fost profesor de drept și consilier prezidențial, numită de Președintele Klaus Iohannis.
  • Gheorghe Stan – Fost procuror-șef, numit în 2019 la CCR prin decizia Camerei Deputaților, la propunerea PSD.
  • Cristian Deliorga – Judecător din 2019, cunoscut pentru pronunțarea unei sentințe în cazul Mircea Băsescu.
  • Laura-Iulia Scântei – Fost notar și parlamentar, numită judecătoare în 2022 la CCR, la propunerea PNL.
  • Bogdan Licu – Judecător din 2022, fost vicepreședinte al CSM, numit prin votul Camerei Deputaților.
  • Mihaela Ciochină – Numită judecătoare la CCR în 2022, a fost consilier al președintelui Iohannis.
  • Marian Busuioc – Judecător din 2025, cu experiență în conducerea mai multor instituții de stat.
  • Csaba Asztalos – Fost președinte al CNCD, noul membru al CCR la propunerea UDMR.
  • Dacian Cosmin Dragoș – Profesor universitar, numit de Președintele Nicușor Dan.

Aspectele cheie ale legii modificatoare privind pensiile magistraților

Proiectul de lege pentru care Ilie Bolojan și-a asumat responsabilitatea în Parlament are o modificare semnificativă față de prima variantă: extinde perioada de tranziție de la 10 la 15 ani.

  • Pensia va reprezenta 70% din ultimul salariu net.
  • Vârsta de pensionare va crește anual, atingând 65 de ani în 2042.
  • Pensiile de serviciu vor fi calculate pe baza mediei indemnizațiilor brute pe ultimele 60 de luni, maximum 70% din ultima indemnizație netă.
  • Posibilitatea pensionării anticipate cu penalizare va rămîne, aplicându-se o reducere anuală de 2% pentru cei care nu ating vârsta standard.

Actualmente, pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.

În septembrie, premierul Bolojan a asumat prima dată răspunderea pe această lege; pe 20 octombrie, Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională pe fundamentul procedurii incorecte.

Motivația ICCJ pentru contestarea legii la CCR

Înalta Curte subliniază că modificările legislative „creează o discriminare față de alte categorii de pensionari, afectează independența justiției și contravin standardelor internaționale.”

Instanța a argumentat că legea include termeni imprecisi și lacune care o fac incompatibilă cu un stat de drept. De asemenea, Aceasta poate conduce la inegalități între diferitele categorii de pensii de serviciu.

Avizul negativ al CSM

Pe 27 noiembrie, CSM a dat un aviz negativ acestui proiect de lege. Președinta CSM, Elena Costache, a acuzat influențe externe care au afectat justiția, afirmând că există o campanie generalizată de denigrare împotriva acesteia.

“Justiția a ajuns să fie problemă principală a țării, iar soluționarea acestor aspecte trebuie să fie o prioritate pentru a asigura un parcurs democratic și european,” a subliniat Costache.



Sursa articol