Creșterea salariului minim, un efect paradoxal: angajații cu experiență, afectați

București – Majorarea salariului minim pe economie, deși menită să amelioreze situația veniturilor pentru cei cu cele mai mici salarii, poate genera un efect nedorit: diminuarea diferențelor salariale și chiar depășirea, în unele cazuri, a veniturilor angajaților cu experiență de către colegii nou angajați. Fenomenul, din ce în ce mai vizibil, afectează direct angajații cu vechime, care văd cum munca lor de ani de zile este, practic, subapreciată.

Presiunea pe ierarhia salarială

Potrivit specialiștilor, atunci când salariul minim crește, nu doar salariile de la baza grilei sunt influențate. Ar trebui să se modifice întreaga structură salarială a unei companii, pentru a reflecta corect experiența, calificările și responsabilitățile fiecărui angajat. În practică, însă, acest lucru nu se întâmplă mereu. Multe companii se eschivează de la o regândire a grilei de salarizare, menținând diferențele salariale minime sau chiar inexistente între angajați cu vechime și cei nou veniți, dar cu salariul minim majorat.

Această abordare generează frustrare în rândul angajaților cu experiență, care constată că efortul și contribuția lor sunt evaluate la fel sau chiar mai puțin decât ale colegilor fără experiență. Un exemplu concret este cel al unui angajat cu cinci ani de activitate, care ajunge să câștige cu doar câțiva lei mai mult decât un începător cu același job, dar cu salariul minim crescut. O astfel de situație poate conduce la demotivare, scăderea productivității și chiar la plecarea angajaților valoroși spre alte companii care oferă o remunerație mai corectă.

Lipsa unei strategii salariale coerente

Mai multe surse indicate de specialişti susțin că această problemă este accentuată de lipsa unei strategii salariale clare și coerente în multe companii românești. Adesea, creșterile salariale sunt acordate sporadic și nu țin cont de performanță, vechime sau contribuția individuală. În plus, multe companii nu investesc suficient în formarea și dezvoltarea angajaților, ceea ce duce la o stagnare a competențelor și la o limitare a posibilităților de avansare profesională.

Lipsa unei strategii salariale coerente poate crea un climat de incertitudine și nemulțumire în rândul angajaților. Fără un sistem transparent de evaluare a performanței și o grilă de salarizare clară, angajații nu au repere pentru a-și evalua corect valoarea pe piața muncii. Consecința este o fluctuație ridicată de personal și dificultăți în atragerea și reținerea angajaților calificați.

Impactul asupra pieței muncii

Analizele economice arată că această tendință are un impact negativ asupra pieței muncii din România. Companiile care nu acordă atenție strategiei salariale riscă să piardă angajați valoroși, să scadă nivelul de productivitate și să își diminueze competitivitatea. În același timp, angajații cu experiență sunt descurajați să rămână în companii care nu le apreciază contribuția, preferând să caute oportunități de angajare mai bine plătite.

În data de 1 august 2024, Ministerul Muncii a anunțat că va demara o campanie de informare și control pentru a verifica respectarea prevederilor legale privind salarizarea, inclusiv în ceea ce privește raportul dintre salariul minim și salariile angajaților cu experiență.