Conform Mediafax: Dunărea se confruntă cu un debit extrem de scăzut la intrarea în țară, la Baziaș, unde valorile se mențin în jurul a 1.400 de metri cubi pe secundă. Această situație este alarmantă, în condițiile în care media obișnuită pentru luna august este de 3.900 mc/s, conform datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Fluvul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea normală de apă, iar perspectivele pe termen scurt nu indică o ameliorare semnificativă.
Ploile din Europa Centrală, insuficiente pentru România
Deși precipitațiile căzute în Europa Centrală au determinat o ușoară creștere a debitului Dunării în amonte de Budapesta, acest efect nu se resimte încă la intrarea în România. Explicația principală constă în scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării, care se varsă la Belgrad. Aportul redus al Savei anulează, în mare parte, beneficiile ploilor din regiunile superioare ale fluviului. Pentru o îmbunătățire substanțială a situației, ar fi necesare ploi abundente, pe suprafețe extinse, timp de cel puțin două-trei zile, atât în bazinul superior, cât și în cel mijlociu al Dunării, cu accent pe bazinul Savei.
Speranțe pentru o creștere după 24 august
Specialiștii de la INHGA prognozează o posibilă ameliorare a situației în ultima săptămână a lunii august. Estimările actuale indică faptul că, după data de 24-26 august, debitul Dunării ar putea crește suficient pentru a ieși din zona minimelor istorice înregistrate. Până atunci însă, nu se anticipează o majorare importantă a cantității de apă care ajunge în țară. La Cernavodă, evoluția nivelului Dunării este monitorizată separat, lucrările din zona brațului Bala putând influența nivelul apei, posibil făcându-l să scadă mai lent decât arată proiecțiile actuale.
Debite scăzute, tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice
Problemele actuale legate de debitul scăzut al Dunării ar putea deveni o constantă în viitor, ca urmare a schimbărilor climatice. Analizele INHGA sugerează că debitul mediu anual al fluviului la intrarea în România va fi afectat negativ, iar perioadele cu debite sub 2.500 sau chiar 2.000 mc/s vor deveni mai frecvente și de durată mai mare.
Sursa: Mediafax
